SEMN. Subst. Semn, semnal; semnalment, signalment (rar), indiciu, indicator; simbol, emblemă, reprezentare. Semn natural, semn convențional. Semn grafic; literă; cifră; semn de punctuație. Semn matematic, simbol matematic; simbol chimic. Semn diacritic. Semn lingvistic. Signal (rar). Semnal sonor, semnal luminos. Semn de circulație; indicator, semnalizator; marcaj. Emblemă, stemă, blazon; însemn (rar); insignă. Semn secret (tainic). Semne heraldice; semnele puterii. Semn bun; semn rău. Gest; mimică; gesticulație, gestică. Urmă, amprentă, pecete (fig.). Sistem de semne; cod, cifru. Sistem de semnalizare. Teoria semnelor; simbolică, simbolistică (livr.); semiologie, semiotică. Semiolog, semiotician. Adj. Simbolic; heraldic; semiotic, semiologic. Vb. A semnaliza, a semnala, a indica, a arăta, a reprezenta, a simboliza, a semnifica. A face (cuiva) un semn, a comunica prin semne; a gesticula, a mima. A incifra, a codifica, a coda. A descifra, a decoda, a citi. V. cuvint, denumire, scriere, semnificație, steag, strigăt.