paparudă¹ sf [At: POGOR, HENR. 231 / V: (reg) babarugă, ~aludă, ~alugă, ~ugă, păpălu~, păpălugă, păpăr~, păpărugă / Pl: ~de / E: bg пеперуда, пеперуга] 1 (Pop) Fată sau femeie care, în vreme de secetă, își înfășoară corpul gol în verdeață, cântă și dansează pe uliță și invocă ploaia, fiind stropită cu apă de țărani Si: (reg) mutoașcă, păpăruie². 2-3 (Lpl) (Dans și) ritual al paparudelor (1). 4 Zi în care are loc jocul și ritualul paparudelor (1), de obicei, a treia joi după Paști. 5 (Mtp) Personaj mitologic închipuit ca o femeie îmbrăcată zdrențuros care, arătându-se în lume, aduce ploaia. 6-7 (Fam; dep) Epitet pentru o femeie (îmbrăcată ridicol sau) fardată exagerat. 8 (Pgn) Persoană caraghioasă. 9 (Reg) Persoană care, la nuntă, se îmbracă caraghios și înveselește nuntașii cu glume, măscări etc. Vz măscărici. 10 (Îrg) Momâie (1). 11 (Pex) Epitet dat unei persoane care produce frică Si: sperietoare. 12 (Mol; dep; îf păpălugă) Epitet pentru o persoană înaltă și foarte slabă. 13 (Orn; reg; îf păpălugă) Lipitoare (Caprimulgus europaeus).