FOJGĂI, fojgăiesc, vb. IV. Intranz. (Mold., Bucov.) A forfoti, a foi, a mișuna, a roi; a fîșîi, a foșni. Apărie pe jos, gunoi și gîndaci fojgăind în toate părțile. CREANGĂ, A. 134. Prin codri și pustietăți... în care fojgăiau bălauri, aspide veninoase. CREANGĂ, P. 94. – Variantă: foșcăi vb. IV.