9 definiții pentru licențiere
Explicative DEX
LICENȚIERE, licențieri, s. f. (Rar) Acțiunea de a licenția și rezultatul ei. [Pr.: -ți-e-] – V. licenția.
LICENȚIERE, licențieri, s. f. (Rar) Acțiunea de a licenția și rezultatul ei. [Pr.: -ți-e-] – V. licenția.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
licențiere sf [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) ~iare / P: ~ți-e~ / Pl: ~ri / E: licenția] 1 Eliberare a unor persoane din armată sau subunități militare Si: liberare. 2 Concediere a unor persoane încadrate într-un serviciu. 3 (Iuz) Acordare a licenței1 (14). 4 (Iuz) Depășire a limitelor bunei-cuviințe și ale moralei. 5 (Îdt) Abuzare de libertatea individuală.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
LICENȚIERE s.f. Acțiunea de a licenția și rezultatul ei. [Pron. -ți-e-. / < licenția].
- sursa: DN (1986)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
licențiare sf vz licențiere
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
licențiere (rar) (desp. -ți-e-) s. f., g.-d. art. licențierii; pl. licențieri
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
licențiere (rar) (-ți-e-) s. f., g.-d. art. licențierii; pl. licențieri
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
licențiere s. f. (sil. -ți-e-), g.-d. art. licențierii; pl. licențieri
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Sinonime
licențiere s.f. (livr.) v. Concediere. Disponibilizare. Îndepărtare. Scoatere.
- sursa: DGS (2013)
 - adăugată de Sorin Herciu
 - acțiuni
 
Antonime
Licențiere ≠ angajare
- sursa: Antonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
- silabație: -ți-e-re
 
|    substantiv feminin (F107)    Surse flexiune: DOOM 3    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
|    substantiv feminin (F115)    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
  licențiere, licențierisubstantiv feminin  
 -  1. Acțiunea de a licenția și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DNantonime: angajare
 
etimologie:
-  licenția DEX '09 DEX '98 DN
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.