6 definiții pentru lazarone
Explicative DEX
lazarone sm vz lazaron
LAZARONE s.m. (Liv.) 1. Cerșetor din Italia meridională (mai ales napolitan). 2. Om de nimic; pungaș. [Pron. la-ța-. / < it. lazzarone].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LAZARONE s. m. 1. cerșetor din Italia meridională (napolitan). 2. om de nimic; pungaș. (< it. lazzarone)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
lazarone m. cerșetor neapolitan.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*lazaróne m. (it. lazzarone, augm. d. lázzaro, lepros, care vine d. Lazar, saracu lepros care zăcea la poarta bogatuluĭ după Evanghelie). Haĭmana de stradă, epitet disprețuitor supt care se înțelege un om din ultima clasă a poporuluĭ la Neapole și alte orașe italiene. V. papacĭocar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lazaron sm [At: GT (1839), 72 / V: (rar) ~e / Pl: ~i / E: it lazzarone] (ltm) 1 Vagabond. 2 Cerșetor din Italia meridională. 3 Om de nimic. 4 Pungaș.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv masculin (M45) Surse flexiune: MDN '08 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
lazarone, lazaronisubstantiv masculin
- 1. Cerșetor din Italia meridională (mai ales napolitan). DN
- 2. Om de nimic. DNsinonime: pungaș
etimologie:
- lazzarone DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.