FOFOLOG, -OAGĂ, fofologi, -oage, s. m. și f., adj. (Pop.) (Persoană) care evită să facă eforturi; om greoi, leneș, indolent. – Formație onomatopeică.

fofolog, ~oagă [At: PANN, P. V. II, 117/19 / V: (1-2) fomf~ smf, (3) ~oc sm, (4) fotoloage snp / Pl: ~ogi, ~oage / E: fo] (Pop) 1 smf Persoană greoaie și proastă. 2 smf Persoană leneșă și indolentă. 3 sm (Îffofoloc) Boboc de rață. 4 snp Smocuri de păr care cresc pe partea de jos a picioarelor unor cai.

FOFOLOG, ‼FOFOLOC sm., FOFOLOAGĂ (pl. -ge), ‼FOFOLOACĂ (pl. -ce) sf. 1 Care abia mișcă picioarele, de lene, de trîndăvie ¶ 2 Cu părul sbîrlit, ciufulit; buhos ¶ 3 pl. m. și f. Termen de desmierdare pentru pui de găină, boboci de gîscă sau de rață și pentru fetișoare: fofolocii gălbiori de rață fug de la cloșcă și-i dau tîrcoale DLVR. ¶ 4 pl. FOFOLOAGE, smocuri de păr care cresc pe partea de jos a picioarelor la unii cai.

FOFOLOG, -OAGĂ, fofologi, -oage, s. m. și f. (Pop.) Om greoi, leneș, indolent. – Formație onomatopeică.

fofolog m. trântor: toate fofoloagele ’și aștept noroacele PANN. [Origină necunoscută].

fofoloc sm vz fofolog

fomfolog, ~oagă smf vz fofolog

fotoloage snp vz fofolog

fofolóc și -óg n., pl. oace (var. din folmotoc, holmotoc, glomotoc și din rus. hoholók, dim. d. hohól, moț. V. înfofolesc). Mold. sud. Colcovan, vălătuc de stofă. S. m. Mold. nord (-oc). Boboc de gîscă, de rață. Munt. est. Fam. Copil durduliŭ. Adj. Mold. sud. (-og, -oágă). Prost, bleg. V. mototol, tofolog, budulac.

fofolog (pop.) adj. m., s. m., pl. fofologi; adj. f., s. f. fofoloagă, pl. fofoloage

fofolog (pop.) adj. m., s. m., pl. fofologi; adj. f., s. f. fofoloagă, pl. fofoloage

fofolog adj. m., s. m., pl. fofologi; f. sg. fofoloagă, pl. fofoloage

fofolog, fofoloagă, fofologi, fofoloage, s.m. și f. (pop.) 1. om greoi, îndesat, leneș, împiedicat, tont. 2. (la pl.) smocuri de păr crescute pe partea de jos a picioarelor unor cai. 3. boboc de rață.