3 definiții pentru câneriu
Explicative DEX
câneriu a. Mold. câinos: afurisit să fie câneriul de vornic CR.
CÎNERIU adj. și sm. Mold. 1 (Om) cîinos: clopotele ni le-au oprit de tras cînerii de doitori (CRG.) ¶ 2 Poreclă dată slujbașilor satului: afurisit să fie cîneriul de vornic (CRG.) [cîne].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
câneriu, câneri, s.m. (reg.) om câinos, hain, rău.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: câneriu
câneriu substantiv masculin
substantiv masculin (M71) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)