opțiuni
  • info
3 definiții pentru bintătuială

Explicative DEX

bintătuială sf [At: CUV. D. BĂTR. I, 63/27 / P: ~tu-ia~ / V: (reg) bân~[1] / Pl: ~ieli / E: bintătui + -(e)ală] (Reg) 1 Pedepsire. 2 Pedeapsă.

  1. varianta bântătuială nu are intrare separată — Ladislau Strifler

Arhaisme și regionalisme

BINTĂTUIALĂ s. f. (Ban., Trans. SV) Pedepsire. Voi mărturisi din bintătuiala îngerilor răi, a lumii dintîi cu potopul. PP, 7r. Bintătuiala cu toată voia păcatelor care am făcut. CAT. B, 38; cf. FOGARASI, apud TEW; SAVA, RÎNDUIALA SĂBORULUI; PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW; PP, 4v. Variante: bintătluială (FOGARASI, apud TEW). Etimologie: bintătui + suf. -eală. Vezi și bintă, bintătui. Cf. bintă, pedepsitură.

BINTĂTLUIALĂ s. f. v. bintătuială.

Intrare: bintătuială
bintătuială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bintătuială
  • bintătuiala
plural
  • bintătuieli
  • bintătuielile
genitiv-dativ singular
  • bintătuieli
  • bintătuielii
plural
  • bintătuieli
  • bintătuielilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bintătuială, bintătuielisubstantiv feminin

regional
etimologie:
  • bintătui + -(e)ală MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.