3 definiții pentru bilitor (persoană)
Explicative DEX
bilitor, ~oare [At: DOSOFTEI, V. S. 1431 / V: (înv) ~iu sm / Pl: ~i, ~oare / E: bili + -(i)tor] 1 a Care înălbește. 2 smf (Înv) Persoană care spală rufe.
bilitoriu sm vz bilitor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
BILITOR s. m. (Mold.) Persoană care spală rufe. Duse cămeșile pre la stăpîni, că era bilitoriu. DOSOFTEI, VS. Etimologie: bili + suf. -tor. Vezi și bili.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de dante
- acțiuni
Intrare: bilitor (persoană)
bilitor1 (s.m.) substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
bilitoriu substantiv masculin
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bilitor, bilitorisubstantiv masculin bilitoare, bilitoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care spală rufe. MDA2
etimologie:
- bili + -(i)tor MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.