șomoltoc, ~oacă [At: CREANGĂ, GL. 431 / V: (reg) moștolog, șămul~, șimul~, șolmot~, ~mâldoc, ~Idoc, ~moșt~, ~mul~, șujmutuc, șumul~ sn / Pl: ~oci, ~oace / E: ns cf șomoiog, ghemotoc] 1-3 sn (Pop) Șomoiog (1-2, 5). 4 sn (Reg; îf șolmotoc) Bucată ruptă dintr-un cojoc. 5 sn (Reg; îaf) Fulg mare de zăpadă. 6-7 smf, a (Mun) (Om) mic de statură. 8-9 smf, a (Om) încet Si: bleg, moale.

ȘOMOLTOC, șomolloace, s. n. (Și în forma șomultoc) Șomoiog. Șomultoc de busuioc. I. CR. IV 10. ♦ Cocoloș, ghemotoc. Cînd ouăle s-au roșit bine și sînt fierte îndeajuns, atunci se scol din bacan și se șterg cu un șumuiag (șomultoc) de buci. ȘEZ. VII 116. – Variante: șomultoc, șomîldoc (MACEDONSKI, O. I 82) s. n.

ȘOMOLTOC ~oace n. v. ȘOMOIOG. /cf. șomoiog, ghemotoc

șomoltóc și -dóc n., pl. oace (rudă cu moștolcă, holmotoc, glomotoc. Cp. și cu sîrb. smotuljak, pachet). Est. Moștolcă, ghĭomotoc, lucru învălătucit: a face basmaŭa șomoltoc, copiiĭ legase motanu cu niște petice și-l făcuse șomoltoc (îl înșomoltocise).

moștolog sn vz șomoltoc

șămultoc sn vz șomoltoc

șimultoc sn vz șomoltoc

șolmotoc sn vz șomoltoc

șomâldoc sn vz șomoltoc

șomoldoc sn vz șomoltoc

șomoștoc sn vz șomoltoc

șomultoc sn vz șomoltoc

șujmutuc sn vz șomoltoc

șumultoc sn vz șomoltoc

ȘOMÎLDOC s. n. v. șomoltoc.

ȘOMULTOC s. n. v. șomoltoc.

șomoltoc s. n., pl. șomoltoace

șomoltoc s. n., pl. șomoltoace

șomoltoc s. n., pl. șomoltoace

ȘOMOLTOC s. v. buchet, mănunchi, șomoiog.

șomoltoc s. v. BUCHET. MĂNUNCHI. ȘOMOIOG.

șomoltoc, -oacă, adj., s.m., f. și n. 1. (reg.; s.m. și f.) (om) mic de statură. 2. (reg.; s.m. și f.) (om) încet, moale, bleg. 3. (reg.; s.m. în forma: șolmotoc) fulg mare de zăpadă. 4. (pop.; s.n.) șomoiog, mototol. 5. (reg.; s.n. în forma: șolmotoc) smoc (de păr sau de lână). 6. (reg.; s.n.; în forma: șolmotoc) bucată ruptă dintr-un cojoc. 7. (reg.; s.n.) buchet, mănunchi.