opțiuni
  • info

15 definiții pentru înghimpa

din care

Explicative DEX

ÎNGHIMPA, înghimp, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) înțepa, a (se) împunge. ♦ Tranz. Fig. A îmboldi. – În + ghimpe.

ÎNGHIMPA, înghimp, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) înțepa, a (se) împunge. ♦ Tranz. Fig. A îmboldi. – În + ghimpe.

înghimpa [At: CORESI, EV. 358/21 I Pzi: înghimp / E: în- + ghimpe] (Pop) 1-2 vtr A (se) înțepa cu un ghimpe sau cu alt obiect ascuțit. 3 vt (Fig) A îmboldi. 4 vt (Fig) A îndemna. 5 vt (Fig) A provoca dureri sufletești. 6 vt (Fig) A ironiza.

ÎNGHIMPA, înghimp, vb. I. Tranz. A înțepa, a împunge. Își trăsese sumanul peste cap, ca să nu-l înghimpe țînțarii. CAMILAR, TEM. 220. M-o înghimpat cu mustețele. ALECSANDRI, T. I 43. ◊ Fig. Dragostea îl înghimpase urît! SBIERA, P. 157. ◊ Refl. A visat că s-a-nghimpat Și-umblă la picior legat. PANN, P. V. I 103. ♦ A îmboldi. Fetei și lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul. Boldul Satanei se vede că-i înghimpase. CREANGĂ, P. 167.

A ÎNGHIMPA înghimp tranz. 1) (ființe sau părți ale corpului lor) A supune unei senzații de durere fizică, înfigând un obiect ascuțit; a împunge; a înțepa. 2) fig. A ataca răutăcios cu ironii sau vorbe usturătoare; a înțepa; a împunge; a mușca. /în + ghimpe

A SE ÎNGHIMPA mă înghimp intranz. A face (concomitent) schimb de vorbe usturătoare (unul cu altul). /în + ghimpe

înghimpà v. 1. a înțepa; 2. fig. a îmboldi. [V. ghimpe].

înghimp sn [At: ȘINCAI, HR. I, 126/28 / Pl: ~uri / E: drr înghimpa] (Înv) 1 Înțepare. 2 (Fig) Mustrare.

înghímp, a -á v. tr. (d. ghimpe). Împung cu un ghimpe, înțep. Fig. Pișc cu vorba.

Ortografice DOOM

înghimpa (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. înghimp, 3 înghimpă; conj. prez. 1 sg. să înghimp, 3 să înghimpe

înghimpa (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 înghimpă

înghimpa vb., ind. prez. 1 sg. înghimp, 3 sg. și pl. înghimpă

înghimp.

Sinonime

ÎNGHIMPA vb. v. împunge, îndemna, înțepa, stimula.

înghimpa vb. v. ÎMPUNGE. ÎNDEMNA. ÎNȚEPA. STIMULA.

Regionalisme / arhaisme

ÎNGHIMPA vb. (ȚR) A înțepa. Ea să înghimpă de rug. E 1717, 160v. Etimologie: pref. în- + ghimp(e) + suf. -a. Vezi și ghimp, ghimpa, ghimpos, înghimpat, înghimpos. Cf. g h i m p a.

Intrare: înghimpa
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înghimpa
  • ‑nghimpa
  • înghimpare
  • ‑nghimpare
  • înghimpat
  • ‑nghimpat
  • înghimpatu‑
  • ‑nghimpatu‑
  • înghimpând
  • ‑nghimpând
  • înghimpându‑
  • ‑nghimpându‑
 singular plural
  • înghimpă
  • ‑nghimpă
  • înghimpați
  • ‑nghimpați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înghimp
  • ‑nghimp
 (să)
  • înghimp
  • ‑nghimp
  • înghimpam
  • ‑nghimpam
  • înghimpai
  • ‑nghimpai
  • înghimpasem
  • ‑nghimpasem
a II-a (tu)
  • înghimpi
  • ‑nghimpi
 (să)
  • înghimpi
  • ‑nghimpi
  • înghimpai
  • ‑nghimpai
  • înghimpași
  • ‑nghimpași
  • înghimpaseși
  • ‑nghimpaseși
a III-a (el, ea)
  • înghimpă
  • ‑nghimpă
 (să)
  • înghimpe
  • ‑nghimpe
  • înghimpa
  • ‑nghimpa
  • înghimpă
  • ‑nghimpă
  • înghimpase
  • ‑nghimpase
plural I (noi)
  • înghimpăm
  • ‑nghimpăm
 (să)
  • înghimpăm
  • ‑nghimpăm
  • înghimpam
  • ‑nghimpam
  • înghimparăm
  • ‑nghimparăm
  • înghimpaserăm
  • ‑nghimpaserăm
  • înghimpasem
  • ‑nghimpasem
a II-a (voi)
  • înghimpați
  • ‑nghimpați
 (să)
  • înghimpați
  • ‑nghimpați
  • înghimpați
  • ‑nghimpați
  • înghimparăți
  • ‑nghimparăți
  • înghimpaserăți
  • ‑nghimpaserăți
  • înghimpaseți
  • ‑nghimpaseți
a III-a (ei, ele)
  • înghimpă
  • ‑nghimpă
 (să)
  • înghimpe
  • ‑nghimpe
  • înghimpau
  • ‑nghimpau
  • înghimpară
  • ‑nghimpară
  • înghimpaseră
  • ‑nghimpaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înghimpa, înghimpverb

  • 1. popular A (se) înțepa, a (se) împunge. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: împunge înțepa
    • format_quote Își trăsese sumanul peste cap, ca să nu-l înghimpe țînțarii. CAMILAR, TEM. 220. DLRLC
    • format_quote M-o înghimpat cu mustețele. ALECSANDRI, T. I 43. DLRLC
    • format_quote figurat Dragostea îl înghimpase urît! SBIERA, P. 157. DLRLC
    • format_quote A visat că s-a-nghimpat Și-umblă la picior legat. PANN, P. V. I 103. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv figurat Stimula, îmboldi, îndemna. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: stimula îmboldi îndemna
      • format_quote Fetei și lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul. Boldul Satanei se vede că-i înghimpase. CREANGĂ, P. 167. DLRLC
etimologie:
  • În + ghimpe DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.