27 de definiții pentru înapoi

Explicative DEX

ÎNAPOI adv. 1. În direcție contrară înaintării; în spate, îndărăt. ◊ Loc. vb. A da înapoi = a) a se retrage; b) fig. a ceda (într-o discuție) într-o acțiune; c) fig. a fi în declin, a regresa. ♦ (Înv.; cu trimitere la un pasaj anterior dintr-un text) Mai sus. 2. La locul de proveniență; în locul unde a fost mai înainte. ◊ Loc. vb. A da (ceva) înapoi = a restitui; a înapoia. ◊ Expr. A-și lua vorba înapoi = a-și retrage vorba, făgăduiala făcută; a reveni asupra celor spuse, rectificându-le. 3. Cu o treaptă îndărăt, într-un loc inferior altora ca valoare. 4. Mai demult, la o dată anterioară celei prezente. – În + apoi.

ÎNAPOI adv. 1. În direcție contrară înaintării; în spate, îndărăt. ◊ Loc. vb. A da înapoi = a) a se retrage; b) fig. a ceda (într-o discuție) într-o acțiune; c) fig. a fi în declin, a regresa. ♦ (Înv.; cu trimitere la un pasaj anterior dintr-un text) Mai sus. 2. La locul de proveniență; în locul unde a fost mai înainte. ◊ Loc. vb. A da (ceva) înapoi = a restitui; a înapoia. ◊ Expr. A-și lua vorba înapoi = a-și retrage vorba, făgăduiala făcută; a reveni asupra celor spuse, rectificându-le. 3. Cu o treaptă îndărăt, într-un loc inferior altora ca valoare. 4. Mai demult, la o dată anterioară celei prezente. – În + apoi.

înapoi1 [At: DOSOFTEI, PS. 288/42 / V: ~a, înăp~, îra~, na~, năp~, ra~ / S și: înna~ / E: în- + apoi] 1 av În direcția contrară înaintării Si: în spate, îndărăt. 2 av (Îlv) A da ~ A se retrage. 3-4 av (Îal; fig) A ceda (într-o discuție sau) într-o acțiune. 5 av (Îal; fig) A fi în regres. 6 av (Îlv) A veni ~ A reveni. 7 av (Îlv) A se da ~ A se codi. 8 av (Îla) Rămas ~ Retardat. 9 i (Reg; îf rapoi) Cuvânt cu care sunt mânate animalele. 10 av (Reg; îe) Târ năp~, târ năinte Boală nedefinită mai îndeaproape. 11 av (Înv) Mai sus. 12 av La locul de proveniență. 13 av În locul unde a fost mai înainte. 14 av (Îlv) A da (ceva) ~ A restitui. 15 av (Îe) A-și lua vorba ~ A-și retrage făgăduiala făcută. 16 av (Îae) A reveni asupra celor spuse, rectificându-le. 17 av Cu treaptă mai jos. 18 av Inferior altora ca valoare. 19 av La o dată anterioară celei prezente. 20 pp (Îf înapoia) În urma. 21 pp Îndărătul cuiva sau a ceva.

ÎNAPOI I. adv. În urmă, la spate, îndărăt; (P): la plăcinte înainte și la războiu ~ 👉 ÎNAINTE I. 1; a rămînea ~; a merge ~ ca racul; a se uita ~; a veni ~; a se întoarce ~, a veni iar la locul de unde a plecat; a-și lua vorba ~, a nu mai voi să se țină de vorbă; a da ~, a) a întoarce, a restitui, a da îndărăt un lucru împrumutat; b) a se retrage: calul... începe... a sări în două picioare și a da înapoi (CRG.); cu acest din urmă înțeles și: a se da ~. II. interj. Strigăt adresat cuiva, spre a se retrage, spre a se depărta: ~, nelegiuiților! III. ÎNAPOIA prep. construită cu genit. În urma, la spatele, îndărătul: ~ mea; ~ frontului [lat. in + ad-post].

ÎNAPOI adv. I. (Cu sens local) 1. În spate, în dos, îndărăt. Un voinic pe-un murg călare Înapoi se uită dus. IOSIF, PATR. 51. Scoate gresia... și o aruncă înapoi. ISPIRESCU, L. 25. La plăcinte înainte Și la război înapoi. CREANGĂ, P. 189. ◊ Expr. A da înapoi = a) a face cîțiva pași îndărăt, a se retrage. Calul fiului de crai... începe... a sări în două picioare și a da înapoi. CREANGĂ, P. 187. (Fig.) Făcînd un pas ca acesta nu mai puteam da înapoi. CARAGIALE, O. III 90; b) fig. a regresa, a decădea, a fi în declin. (Pleonastic) A se trage înapoi = a se retrage. Uncheașul s-a tras înapoi și a dat prin niște rîpi străine. SADOVEANU, V. F. 50. Rîul înapoi se trage... munții vîrful își clătesc. ALEXANDRESCU, M. 14. ♦ (Învechit; într-un text, ca trimitere la un pasaj anterior) Mai sus. Sinan-pașa fu apoi chemat la Constantinopol și depărtat din vizirat, după cum am văzut înapoi. BĂLCESCU, O. II 69. 2. La locul de proveniență, în locul unde a fost mai înainte. Plecarea înapoi a fost la opt seara. CAMIL PETRESCU, U. N. 124. Să aducă înapoi pe boieri. REBREANU, R. II 230. Peste zece minute căruța veni înapoi ca să mă ieie de a doua pară. ALECSANDRI, O. P. 258. ◊ Expr. A da înapoi = a restitui, a înapoia. Pămîntul înapoi nu-l mai dăm! REBREANU, R. I 133. A-și lua vorba înapoi = a-și retrage vorba, făgăduiala făcută, a-și călca angajamentul; a reveni asupra celor spuse, rectificînd o greșeală. Își luă vorba înapoi și... reduse coada vulpii pînă la vreo doi stînjeni. ODOBESCU, S. III 46. A veni înapoi = a reveni, a se întoarce. (Regional) A veni carte-napoi = a veni răspuns la o scrisoare. Ș-o venit carte-napoi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 433. 3. Într-un loc inferior (ca valoare), cu o treaptă îndărăt, în urmă. Cîn’ te văd, mîndro, pe tine, Coasa mea nu taie bine; Cîn’ne-ntîlnim amîndoi, Rămîn cu lucru-napoi. ANT. LIT. POP. I 146. II. (Cu sens temporal) Mai demult, (mai) înainte de timpul actual. Înapoi cu veacuri...

ÎNAPOI adv. 1) În partea din spate; în urmă; îndărăt. ◊ A da ~ a) a se retrage; b) a ceda într-o acțiune, într-o discuție; c) a fi în declin; a regresa. 2) La locul pe care îl ocupa anterior; în locul unde se afla mai înainte; îndărăt. Du-te imediat ~.A da (ceva) ~ a înapoia; a restitui. A-și lua vorba ~ a-și retrage spusele; a renunța la cele afirmate anterior. 3) Cu o treaptă mai jos; într-un loc sau într-o situație mai dezavantajoasă. ◊ A da (pe cineva) ~ a coborî în rang (pe cineva); a retrograda. 4) Într-o perioadă de timp trecut; în urmă; îndărăt. Teoria e orientată ~. [Sil. în-a-] /în + apoi

înapoi adv. indică: 1. o direcțiune retrogradată, la spate: a privi înapoi; 2. o mișcare de retragere: s’a întors înapoi; 3. de întârziere: ceasornicul a rămas înapoi; 4. de alungare: înapoi, sceleratule! [V. apoi].

înapóĭ, prep. cu gen. (în și apoĭ). Dinapoĭ, după (cu stare saŭ mișcare): înapoĭa mea, înapoĭa caseĭ. Înapoi! Înapoĭa mea (adică du-te!) – Și rapóĭ (est) ca strigăt caluluĭ să se dea înapoĭ = „nazat”. V. dinapoĭ și cp. cu dinainte, înainte.

înapoia2 pp vz înapoi1

înăpoi av, pp vz înapoi

îrapoi av vz înapoi

napoi1 av, pp, sn vz înapoi

năpoi av, pp, sn vz înapoi

ÎNAPOIA (-oiez), ÎNAPOI (-oiesc) I. vb. tr. ① A da înapoi (un lucru împrumutat), a restitui: i-am împrumutat cartea, dar nu mi-a înapoiat-o încă; fă bine de înapoiește un leu tovarășului dumitale (CRG.) 2 A da mai la urmă, cu o treaptă mai jos. II. vb. refl. A se întoarce, a veni înapoi.

LUA (iau, iei, ia, luăm, luați, iau; -pf. luai; -part. luat) I. vb. tr. 1 A prinde cu mîna, a apuca ceva spre a ținea în mînă: ~ cu mînă, cu degetele; ~ armele, a se înarma; : ~ în mină o afacere, a se ocupa de aproape de ea 2 A prinde, a apuca pe cineva de o parte a corpului: ~ de mînă, de braț, de păr, de piept, de gît, de mijloc; ~ în brațe, în ghiare; : ~ în unghii 3 A prinde, a apuca altfel decît cu mînă: ~ jar din sobă cu lopățica 4 A băga în gură, a bea, a mînca; a respira: Iei cu noi un pahar de vin? – Nu iau nimic dimineața; n’am luat nimic în gură astăzi; ~ aer, a se plimba spre a respira aer curat; pr. ext. ~ apă, a intra, a pătrunde apa în ceva (într’o încălțăminte, într’o încăpere, etc.): ~ apă la galoși; o corabie ce luase apă se legăna odată la dreapta (S.-ALD.) 5 A pune, a așeza pe o parte a corpului său: ~ pe genunchi; ~ în cîrcă, în spate 6 A cuprinde: vedeai numai focuri în toate părțile, cît luai cu ochiul (l.-GH.); a-l ~ fiori, groaza, jalea 7 A pune stăpînire, a se face stăpîn pe ceva sau pe cineva; a ocupa cu sila; a cuceri: l-a luat Dumnezeu; să-l ia dracul; ~ cu asalt; ~ un oraș, o cetate, un tun, un steag 8 A apuca cu sila, a răpi; (P): cu sila poți ~ omului, dar cu sila nu-i poți da; ~ cuiva pîinea de la gură 9 A face să piardă, să se prăpădească: această lucrare mi-a luat prea mult timp 10 ~ viața, sufletul cuiva; să nu dormi în ziua de Sfîntu Gheorghe, că iei somnul mieilor (GOR.); ~ auzul, a asurzi: clopotele mari și mici sunau la o sută de biserici, de luau auzul (l.-GH.); ~ ochii, a orbii: sclipeau diamantele de pe dînsa, de luau ochii celor ce se uitau la ea (ISP.); ~ mintea, mințile, a face să-și piardă mintea 11 A paraliza, a poci: ~ o mînă, un picior, a rămînea olog, damblagiu: ielele i-au luat gura și picioarele (CRG.) 12 A pierde: își luase nădejdea de la dînsa (ISP.) 13 A tăia, a reteza: zmeii, cum intrau, el, hîrșt ! le lua capul (ISP.); Făt-frumos îi luă un picior cu săgeata (ISP.) 14 A fura: pungașul mi- luat toți banii din buzunar 15 A ridica spre a duce undeva: l-au luat pe sus 16 A scoate: ~ din cutie, din dulap; a-și ~ pălăria din cap; ~ sînge 17 A extrage, a împrumuta, a-și însuși: am luat acest pasaj din Seneca; am luat acest cuvînt de la Francezi 18 A duce cu sine: a-și ~ bastonul, pardesiul, cărțile; te iau cu mine la teatru 19 A se îmbrăca: ~ doliul, a se îmbrăca în haine de doliu 20 A se folosi, a se servi de ceva sau de cineva; a alege pentru un anumit scop: ~ un scaun, o trăsură, trenul, vaporul; ~ de martor, a invoca mărturia cuiva; ~ de model; ~ un titlu, a-și da un titlu: a luat titlul de domn 21 A alege, a dispune, a se hotărî într’un fel: ~ o hotărîre; ~ măsurile cuvenite 22 A face o anumită mișcare: ~ fuga; a-și ~ sborul 23 A merge, a apuca pe un drum, a se îndrepta într’o anumită direcție: ~ un drum greșit; să dăm foc satului și să luăm calea pădurilor (ISP.); a-și ~ cîmpii 👉 CÎMP 9; a-și ~ lumea în cap 👉 CAP 21 24 A cumpăra, a-și procura ceva, a se îngrijji cu ceva pentru uzul personal: a-și ~ o pălărie; ~ o casă cu chirie; ~ pe datorie; ~ informațiuni, note 25 A primi: ~ sfatul. părerea cuiva; ~ lecțiuni 26 A tocmi, a primi în slujbă: ~ o bucatăreasă, o fată în casă, un rîndaș; ~ un profesor de muzică 27 ~ de nevastă, de soție, a se însura; ~ de bărbat, a se mărita 28 A primi la sine (în gazdă, etc.): ~ în pensiune; ~ un copil să-l crească 29 ~ asupră-și 👉 ASUPRA 4 30 ~ în pîntece, a rămînea însărcinată 31 A socoti drept altul, a confunda cu altul: l-am luat drept secretarul școalei 32 A înțelege, a pricepe într’un fel sau altul, a tălmăci, a interpreta: ~ în nume de bine; ~ în înțeles rău; ~ în serios, în glumă 33 A trata pe cineva, a se purta cu cineva: ~ în rîs, în batjocură, în bătaie de joc, peste picior; ~ cu binișorul; cum o să știe el răbda, cînd l-or ~ cu răul! (VLAH.); nu mă ~ așa! 34 A cere (un preț): cît ia pentru o pereche de ghete! 35 A primi (ceea ce se oferă): ia tot ce i se dă; ~ mită, bacșis 36 ~ înapoi, a retrage: a-și ~ vorba înapoi 👉 ÎNAPOI I. 37 A căpăta, a dobîndi: a-și ~ licență, doctoratul 38 A-și însuși: ~ un obiceiu rău 39 🩺 A căpăta o boală prin molipsire 40 A se trage, a deriva, a purcede: a-și~ naștere; a-și ~ numele 41 A începe: ~ ofensiva; ~ foc, a începe să ardă, a se aprinde; ~ la purtare, a începe să poarte; ~ la bătaie, la ceartă, a începe să bată, să certe; ~ cuvîntul, a începe să vorbească 42 A o ~, a apuca, a se îndrepta: a o ~ la dreapta, la stînga; zăriră niște palaturi care se învîrteau după soare și o luară într’acolo (ISP.); a o ~ la picior, la fugă, la sănătoasa, a începe să alerge, a fugi 43 A-l ~, a-l cuprinde, a avea o anumită sensație: a-l ~ cu cald, cu frig, cu fiori 44 Construit cu anumite substantive, formează locuțiuni cari se pot înlocui adesea cu un verb simplu: ~ aminte 👉 AMINTE 5; ~ apărarea, a apăra; ~ fuga, a fugi; ~ îndrăzneala, a îndrăzni; ~ loc, a se așeza; ~ parte, a participa; ~ pielea, a despuia (de piele); a-și ~ rămas bun, ziua bună, a se despărți cu urările obicinuite înainte de plecare; a-și ~ răspunderea, a se face răspunzător; ~ seama, etc. 👉 SEA; ~ cu vorba, a face să se gîndească la altceva; ~ la ochi(u) 👉 OCHIU I. 5. II. vb. refl. 1 A se prinde cu mîna, a se apuca de ceva: a se ~ cu mîinile de păr 2 A se ~ după cineva, a) a merge după dînsul, a-l urma, a-l urmări: văzîndu-l că iese din casă, m’am luat după el; se luă după un iepure, dete o săgeată, dete două, și nu-l nemeri (ISP.); b) a imita pe cineva, a face ca dînsul, a-l asculta, a urma sfatul cuiva: rău e și ciudat a se ~ omul după gura satului (ISP.); m’am luat după capul tău cel sec (CRG.) 3 A se căsători: deși sînt aproape zece ani de cînd ne-am luat... n’am ajuns încă să fim... prieteni (VLAH.); de cînd se luaseră, ducea de geaba dorul unui copil măcar (CAR.) 4 A se purta: a se ~ bine, cu binișorul pe lîngă cineva 5 🩺 A căpăta o boală molipsitoare: boala asta se ia prin atingere; rîsul e o boală lipicioasă, se ia unul de la altul (BR.-VN.) 6 A se apuca să facă ceva: a se ~ la ceartă, la bătaie, la vorbă 7 F A se ~ cu ’uleaua, a se ameți cu băutura, a se îmbăta ușor 8 A se ~ de gînduri 👉 GÎND 10 9 A uita de griji, de urît, etc. ocupîndu-se cu ceva, a se distra: se lua cu treaba și uita de urît (CRG.); ne duceam băieții și fetele unii la alții cu lucrul, ca să ne luăm de urît (CRG.); ziua ca ziua, mă mai iau cu caprele, dar noaptea toate stihiile năpădesc pe mine (ALECS.) [lat. lĕvare „a ridica”].

NAPOI 👉 ÎNAPOI.

Ortografice DOOM

înapoi (desp. î-na-/în-a-) adv.

!înapoi (î-na-/în-a-) adv.

înapoi adv. (sil. mf. în-)

Enciclopedice

ET SEMEL EMISSUM VOLAT IRREVOCABILE VERBUM (lat.) un cuvânt o dată spus zboară fără să-l mai poți aduce înapoi – Horațiu, „Epistulae”, 1, 6, 31.

GIB MEINE JUGEND MIR ZURÜCK! (germ.) dă-mi tinerețea înapoi! – Goethe, „Faust”. Faust cere lui Mefisto împlinirea acestei dorințe, pentru a cerceta tainele Universului, pe care n-a reușit să le afle din cărțile studiate într-o viață de om.

RETRO SATANA! (lat.) înapoi Satană! – Matei 4, 10 și Marcu 8, 33. Cuvinte atribuite de evangheliști lui Iisus, prin care se exprimă, în mod obișnuit, refuzul unei propuneri făcute de o persoană.

VARE, VARE, REDDE MIHI LEGIONES! (lat.) Varus, Varus, dă-mi legiunile înapoi! – Suetoniu, „De vita XII Caesarum”. Strigătul lui Octavian August la primirea știrii că generalul Varus a pierdut trei vestite legiuni în luptele cu germanii. Strigăt de deznădejde în fața unei pierderi ireparabile.

Sinonime

ÎNAPOI adv. (local) 1. îndărăt. (Du-te imediat ~.) 2. dinapoi, dindărăt. (E orientat ~.)

ÎNAPOI adv. (local) 1. îndărăt. (Du-te imediat ~.) 2. dinapoi, dindărăt. (E orientat ~.)

Antonime

Înapoi ≠ înainte

Intrare: înapoi
înapoi1 (adv.) adverb
  • silabație: î-na-poi, în-a-poi info
adverb (I8)
Surse flexiune: DOOM 3
  • înapoi
  • ‑napoi
înapoia2 (prep.) prepoziție
  • silabație: î-na-, în-a- info
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOOM 3
  • înapoia
  • ‑napoia
năpoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
napoi2 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • napoi
îrapoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
înăpoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înapoiadverb

  • 1. În direcție contrară înaintării; în spate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: îndărăt antonime: înainte
    • format_quote Un voinic pe-un murg călare Înapoi se uită dus. IOSIF, PATR. 51. DLRLC
    • format_quote Scoate gresia... și o aruncă înapoi. ISPIRESCU, L. 25. DLRLC
    • format_quote La plăcinte înainte Și la război înapoi. CREANGĂ, P. 189. DLRLC
    • 1.1. învechit (Cu trimitere la un pasaj anterior dintr-un text) Mai sus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sinan-pașa fu apoi chemat la Constantinopol și depărtat din vizirat, după cum am văzut înapoi. BĂLCESCU, O. II 69. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A da înapoi = a se retrage. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: retrage
      • format_quote Calul fiului de crai... începe... a sări în două picioare și a da înapoi. CREANGĂ, P. 187. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală figurat A da înapoi = a ceda (într-o discuție) într-o acțiune. DEX '09 DEX '98
      sinonime: ceda
      • format_quote Făcînd un pas ca acesta nu mai puteam da înapoi. CARAGIALE, O. III 90. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală figurat A da înapoi = a fi în declin. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: regresa
    • chat_bubble pleonastic A se trage înapoi = a se retrage. DLRLC
      sinonime: retrage
      • format_quote Uncheașul s-a tras înapoi și a dat prin niște rîpi străine. SADOVEANU, V. F. 50. DLRLC
      • format_quote Rîul înapoi se trage... munții vîrful își clătesc. ALEXANDRESCU, M. 14. DLRLC
  • 2. La locul de proveniență; în locul unde a fost mai înainte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Plecarea înapoi a fost la opt seara. CAMIL PETRESCU, U. N. 124. DLRLC
    • format_quote Să aducă înapoi pe boieri. REBREANU, R. II 230. DLRLC
    • format_quote Peste zece minute căruța veni înapoi ca să mă ieie de a doua oară. ALECSANDRI, O. P. 258. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A da (ceva) înapoi = restitui, înapoia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pămîntul înapoi nu-l mai dăm! REBREANU, R. I 133. DLRLC
    • chat_bubble A-și lua vorba înapoi = a-și retrage vorba, făgăduiala făcută; a reveni asupra celor spuse, rectificându-le. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Își luă vorba înapoi și... reduse coada vulpii pînă la vreo doi stînjeni. ODOBESCU, S. III 46. DLRLC
    • chat_bubble A veni înapoi = a se întoarce. DLRLC
    • chat_bubble regional A veni carte-napoi = a veni răspuns la o scrisoare. DLRLC
      • format_quote Ș-o venit carte-napoi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 433. DLRLC
  • 3. Cu o treaptă îndărăt, într-un loc inferior altora ca valoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cîn’ te văd, mîndro, pe tine, Coasa mea nu taie bine; Cîn’ ne-ntîlnim amîndoi, Rămîn cu lucru-napoi. ANT. LIT. POP. I 146. DLRLC
  • 4. Mai demult, la o dată anterioară celei prezente. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Înapoi cu veacuri... DLRLC
etimologie:
  • În + apoi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „înapoi” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50