opțiuni
  • info
7 definiții pentru trăsnitură

Explicative DEX

TRĂSNITURĂ, trăsnituri, s. f. Zgomot produs de trăsnet; bubuitură. – Trăsni1 + suf. -tură.

TRĂSNITURĂ, trăsnituri, s. f. Zgomot produs de trăsnet; bubuitură. – Trăsni1 + suf. -tură.

trăsnitură1 sf [At: POLIZU / S și: (îvp) ~ăzn~ / Pl: ~ri / E: trăsni1 + -tură] 1 (Înv) Trăsneală (1). 2 (Reg; ccr) Trăsnet (1). 3 (Reg) Loc unde a ars o pădure (de trăsnet (1)).

Ortografice DOOM

trăsnitură (înv., reg.) s. f., g.-d. art. trăsniturii; pl. trăsnituri

trăsnitură s. f., g.-d. art. trăsniturii; pl. trăsnituri

trăsnitură s. f., g.-d. art. trăsniturii; pl. trăsnituri

Sinonime

TRĂSNITURĂ s. 1. v. trăsnet. 2. v. bubuire.

TRĂSNITURĂ s. 1. (MET.) trăsnet, (înv. și pop.) săgeată, (reg.) tunet. (Ploaie cu ~i.) 2. bubuire, bubuit, bubuitură, detonație, detunare, detunat, detunătură, duduit, duduitură, trăsnet, vuiet, (rar) detunet, (înv. și reg.) sunet, (reg.) durăt. (~ tunului.)

Intrare: trăsnitură
trăsnitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trăsnitură
  • trăsnitura
plural
  • trăsnituri
  • trăsniturile
genitiv-dativ singular
  • trăsnituri
  • trăsniturii
plural
  • trăsnituri
  • trăsniturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trăsnitură, trăsniturisubstantiv feminin

etimologie:
  • Trăsni + -tură. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.