5 definiții pentru titirez (s.m.)

Explicative DEX

titirez [At: ANON. CAR. / V: (reg) chicher~, chichir~, tetărăz, teter~, tint~, ~eci, ~rici sn, ~rig sm, ~ea sf / Pl: ~e, ~uri sn, ~i sm / E: ns cf alb tir, Par lui tjerr „a toarce”] 1 smn Partea inferioară, de formă conică, a fusului de tors, care, prin greutatea sa, face ca fusul să se învârtească mai ușor și uniform. 2 smn (Pex) Jucărie de forma unui titirez (1), care se poate roti pe o suprafață plană Si: prâsnel, sfărlează. 3 sm (Pfm) Copil mic și vioi. 4 sm (Pfm) Persoană sprintenă și harnică. 5 sm (Reg) Persoană nedezvoltată fizic. 6 sm (Pfm) Persoană foarte mică de statură. 7 sn Bățul de sub coșul morii, care lovește teica pentru a face să treacă grăunțele între pietre Si: hădărag, (reg) bătăiuș, băteală, bătuci, ciocot, mână, tertă, terteleac (1), terteliță. 8 sn (Reg; prc) Pietricică montată la capătul titirezului (7), pentru ca acesta să nu se tocească. 9 sn (Reg; la moară) Teică1 (1). 10 sn (Reg) Piesă din mecanismul morii, de formă cilindrică, care primește mișcarea de la roata cu măsele și o transmite pietrei mobile Si: (reg) vălug. 11 sm (Orn; reg) Bibilică (Numida meleagris).

TITIREZ1 ~i m. 1) Jucărie în formă de con cu vârf ascuțit care, fiind răsucită bine și lăsată să cadă pe o suprafață plană, își continuă mișcarea de rotație păstrându-și echilibrul; prâsnel; sfârlează. 2) Capătul conic din partea de jos a fusului de tors; prâsnel; sfârlează. 3) fig. Persoană vioaie și sprintenă. /cf. alb. tir

titiréz n., pl. e și urĭ (cuv. rom. de forma luĭ chichirez, huhurez, tuturez, tutururigă, buburuz, în care e o răd. imitativă și un sufix -rez, -ruz. E rudă și cu ceh. tetera, jucărie, cu sîrb. titrati se, a-șĭ bate joc, și cu ngr. tuturizo și tsitsirizo, dîrdîĭ). Sfîrlează, jucărie care se compune dintr’o rotiță străbătută de o osie fixată în ĭa și care stă în echilibru cînd o învîrteștĭ răpede. Un băț care se mișcă necontenit de învîrtiturile petreĭ rîșnitoare la moară (V. hadarag). Fig. Iron. Om prea scund: ce titirez!

Ortografice DOOM

titirez1 (bibilică) (reg.) s. m., pl. titirezi

titirez2 (bibilică) (reg.) s. m., pl. titirezi

Intrare: titirez (s.m.)
titirez1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • titirez
  • titirezul
  • titirezu‑
plural
  • titirezi
  • titirezii
genitiv-dativ singular
  • titirez
  • titirezului
plural
  • titirezi
  • titirezilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „titirez” (3 clipuri)
Clipul 1 / 3