8 definiții pentru sântuleț

Explicative DEX

SÂNTULEȚ, sântuleți, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui sânt. – Sânt + suf. -uleț.

sântuleț sm [At: ISPIRESCU, L. 47 / Pl: ~i / E: sânt + -uleț] 1-2 (Îvp; șhp) Sfântuleț (1-2).

SÂNTULEȚ, sântuleți, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui sânt.Sânt + suf. -uleț.

Ortografice DOOM

sântuleț (pop., înv.) s. m., pl. sântuleți

sântuleț (pop.) s. m., pl. sântuleți

sântuleț s. m., pl. sântuleți

Sinonime

SÂNTULEȚ s. v. sfințișor, sfântuleț.

sîntuleț s. v. SFINȚIȘOR. SFÎNTULEȚ.

Intrare: sântuleț
sântuleț substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sântuleț
  • sântulețul
  • sântulețu‑
plural
  • sântuleți
  • sântuleții
genitiv-dativ singular
  • sântuleț
  • sântulețului
plural
  • sântuleți
  • sântuleților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sântuleț, sântulețisubstantiv masculin

etimologie:
  • Sânt + -uleț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.