SEGMENTA, segmentez, vb. I. Tranz, A împărți, a tăia în segmente. – Din fr. segmenter.

segmenta [At: BARCIANU / Pzi: ~tez / E: fr segmenter] 1 vt (C. i. ansambluri formate din elemente constitutive reperabile) A descompune în segmente (5) Si: a despărți, a diviza, a fragmenta, a îmbucătăți, a împărți. 2 vt (Lin; c. i. lanțul vorbirii sau elemente ale acestuia) A decupa în unități distincte luând în considerație elemente identice care apar în contexte diferite sau elemente diferite care apar în contexte identice. 3 vr (D. corpul unor viețuitoare) A se divide în segmente (7).

SEGMENTA, segmentez, vb. I. Tranz. A împărți, a tăia în segmente. – Din fr. segmenter.

SEGMENTA, segmentez, vb. I. Tranz. A împărți în segmente.

SEGMENTA vb. I. tr. A tăia, a împărți în segmente. ♦ refl. (Despre organe, organisme) A se fracționa în segmente. [Cf. fr. segmenter].

SEGMENTA vb. I. tr. a tăia, a împărți în segmente. II. refl. (despre organe, organisme) a se fracționa în segmente. (< fr. segmenter)

A SEGMENTA ~ez tranz. (obiecte integrale) A împărți în segmente. /<fr. segmenter

*segmentéz v. tr. (d. segment; segmenter). – Împart în segmente. V. refl. Mă despart dintr’o grămadă.

segmenta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. segmentez, 3 segmentează; conj. prez. 1 sg. să segmentez, 3 să segmenteze

segmenta (a ~) vb., ind. prez. 3 segmentează

segmenta vb., ind. prez. 1 sg. segmentez, 3 sg. și pl. segmentează

SEGMENTA vb. a diviza, a fragmenta, a împărți. (A ~ o frază în propoziții.)

SEGMENTA vb. a diviza, a fragmenta, a împărți. (A ~ o frază în propoziții.)