2 definiții pentru potanță (pl. -ănți)
Explicative DEX
potanță sf [At: CADE / Pl: ~țe, ~tănți / E: cf potcă1] 1 (Trs) Poznă. 2 (Trs; Mar) Întâmplare neplăcută. 3 (Trs; Mar) Necaz.
Regionalisme / arhaisme
potanță, potanțe și potănți, s.f. (reg.) 1. poznă, năzdrăvanie, năzbâtie; farsă, șotie. 2. întâmplare neplăcută; necaz.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: potanță (pl. -ănți)
potanță (pl. -ănți) substantiv feminin
| substantiv feminin (F51) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||