orman¹ sn [At: LIUBA-IANA, M. 98 / Pl: ~e / E: srb orman] (Ban) 1 Dulap. 2 Ladă a miresei.

orman² sn [At: H V, 263 / Pl: ~uri / E: tc orman] (Reg) 1 Pădure. 2 Vale mică împădurită. 3 Loc de pășunat, cu tufișuri.

orman³ sn vz orman repeat

urman sn vz orman¹

Deli-Orman n. ținut muntos și păduros în Bulgaria spre Dobrogea.

ORMAN s. v. dulap, garderob, sipet, șifonier.

orman s. v. DULAP. GARDEROB. SIPET. ȘIFONIER.

orman², ormanuri, s.n. (reg.) 1. pădure. 2. pășune.

orman¹, ormane, s.n. (reg.) dulap, scrin.