opțiuni
  • info

12 definiții pentru ocheșel

din care

Explicative DEX

OCHEȘEL, -EA, -ICĂ, ocheșei, -ele, adj. (Rar) Diminutiv al lui oacheș. ♦ (Substantivat, f. pl.; Bot.) Crăiță. [Var.: ochișel, -ea, -ică adj.] – Oacheș + suf. -el, -ea, -ică.

ocheșel, ~ea [At: F (1874), 101 / V: (reg) ~hișel / Pl: ~ei, ~ele / E: oacheș + -el, -ea] 1-10 a (Șhp) Oacheș (1-4, 18). 11 sfa (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 12 sfa Melodie după care se execută acest dans. 13 sf (Bot; reg; lpl) Crăiță (Tagetes erecta). 14 sf (Bot; reg; lpl) Surguci (Delphinium Ajacis).

OCHEȘEL, -EA, -ICĂ, ocheșei, -ele, adj. Diminutiv al lui oacheș. ♦ (Substantivat, f. pl.; Bot.) Crăiță. [Var.: ochișel, -ea, -ică adj.] – Oacheș + suf. -el, -ea, -ică.

OCHEȘEL, -EA, -ICĂ, ocheșei, -ele, adj. Diminutiv al lui oacheș. 1. v. oacheș (1). Nimeni nu putea, Făr’d-un Ciupăgel, La chip ocheșei. TEODORESCU, P. P. 500. Dorul nalbei tare strică Pe mîndruța ocheșică. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 89. 2. v. oacheș (2). ◊ (Substantivat) Măi băiete, ia-ți tu ocheșica ta și hai cu noi. Copilul să-nvoi; luă oița cea oacheșă și merse cu cei doi moșnegi. RETEGANUL, P. III 56. – Variantă: ochișel, -ea (ALECSANDRI, P. P. 388, ȘEZ. III 242, TEODORESCU, P. P. 146) adj.

OCHIȘEL, -EA, -ICĂ adj. v. ocheșel.

OCHIȘEL, -EA, -ICĂ adj. v. ocheșel.

ochișel, ~ea, ~ică sf, a vz ocheșel

OCHIȘEL, -EA adj. v. ocheșel.

Ortografice DOOM

!ocheșel (rar) adj. m., pl. ocheșei; f. ocheșică, pl. ocheșele

ocheșel (rar) adj. m., pl. ocheșei; f. ocheșea/ocheșică, pl. ocheșele

ocheșel adj. m., pl. ocheșei; f. sg. ocheșea/ ocheșică, pl. ocheșele

ocheșel, -șică; -șei, -șele.

Sinonime

ocheșei s. pl. v. SURGUCI.

Intrare: ocheșel
ocheșel adjectiv
adjectiv (A72)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocheșel
  • ocheșelul
  • ocheșelu‑
  • ocheșea
  • ocheșică
  • ocheșeaua
  • ocheșica
plural
  • ocheșei
  • ocheșeii
  • ocheșele
  • ocheșelele
genitiv-dativ singular
  • ocheșel
  • ocheșelului
  • ocheșele
  • ocheșelei
plural
  • ocheșei
  • ocheșeilor
  • ocheșele
  • ocheșelelor
vocativ singular — —
plural — —
ochișel adjectiv
adjectiv (A72)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ochișel
  • ochișelul
  • ochișelu‑
  • ochișea
  • ochișică
  • ochișeaua
  • ochișica
plural
  • ochișei
  • ochișeii
  • ochișele
  • ochișelele
genitiv-dativ singular
  • ochișel
  • ochișelului
  • ochișele
  • ochișelei
plural
  • ochișei
  • ochișeilor
  • ochișele
  • ochișelelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ocheșel, ocheșeaadjectiv

  • 1. rar Diminutiv al lui oacheș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nimeni nu putea, Făr’ d-un Ciupăgel, La chip ocheșel. TEODORESCU, P. P. 500. DLRLC
    • format_quote Dorul naibei tare strică Pe mîndruța ocheșică. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 89. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Măi băiete, ia-ți tu ocheșica ta și hai cu noi. Copilul să-nvoi; luă oița cea oacheșă și merse cu cei doi moșnegi. RETEGANUL, P. III 56. DLRLC
etimologie:
  • Oacheș + -el, -ea, -ică. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.