opțiuni
  • info
8 definiții pentru năsturar

Explicative DEX

NĂSTURAR, năsturari, s. m. (Rar) Persoană care face sau vinde nasturi. – Nasture + suf. -ar.

NĂSTURAR, năsturari, s. m. (Rar) Persoană care face sau vinde nasturi. – Nasture + suf. -ar.

năsturar sm [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~i / E: nasture + -ar] 1-2 Persoană care (confecționează sau) vinde nasturi (1).

NĂSTURAR, năsturari, s. m. Fabricant sau vînzător de nasturi.

Ortografice DOOM

năsturar (rar) s. m., pl. năsturari

năsturar (rar) s. m., pl. năsturari

năsturar s. m., pl. năsturari

Arhaisme și regionalisme

năsturár, năsturari, s.m. Fabricant sau vânzător de nasturi: „În 1820, în Baia Mare erau atestați 3 năsturari” (Monografia, 1972: 339). – Din nasture + suf. -ar (DEX).

Tezaur

NĂSTURAR s. m. Persoană care face sau vinde nasturi (1). Cf. pontbriant, d., lm, ddrf, barcianu, alexi, w., nom. prof. 46. – Pl. : năsturari. – Nasture + suf. -ar.

Intrare: năsturar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năsturar
  • năsturarul
  • năsturaru‑
plural
  • năsturari
  • năsturarii
genitiv-dativ singular
  • năsturar
  • năsturarului
plural
  • năsturari
  • năsturarilor
vocativ singular
  • năsturarule
  • năsturare
plural
  • năsturarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năsturar, năsturarisubstantiv masculin

  • 1. rar Persoană care face sau vinde nasturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Nasture + -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.