opțiuni
  • info

8 definiții pentru nărăveală

Explicative DEX

NĂRĂVEALĂ, nărăveli, s. f. 1. (Pop.) Nărav (1). 2. (Reg.; în expr.) Om cu (sau de) nărăveală = om cu care te poți împăca, te poți înțelege. – Nărăvi + suf. -eală.

NĂRĂVEALĂ, nărăveli, s. f. 1. (Pop.) Nărav (1). 2. (Reg.; în expr.) Om cu (sau de) nărăveală = om cu care te poți împăca, te poți înțelege. – Nărăvi + suf. -eală.

nărăveală sf [At: LM / Pl: ~eli / E: nărăvi + -eală] 1 (Îrg) Nărăvire (1). 2 (Îs) Om cu (sau de) ~ Om de înțeles. 3 (Îas) Om cu deprinderi bune. 4 (Îas) Om civilizat.

NĂRĂVEALĂ, nărăveli, s. f. Nărav (1).

nărăveálă f., pl. elĭ. Nărăvire.

Ortografice DOOM

nărăveală (pop.) s. f., g.-d. art. nărăvelii; pl. nărăveli

nărăveală (pop.) s. f., g.-d. art. nărăvelii; pl. nărăveli

nărăveală s. f., g.-d. art. nărăvelii; pl. nărăveli

Tezaur

NĂRĂVEALĂ s. f. (Învechit și regional) Faptul de a se nărăvi. 1. cf. nărăvi (1). cf. LM, DDRF. 2. cf. nărăvi (2). cf. klein, d. 385, lb, DDRF, BARCIANU, ALEXI, W. ◊ Expr. Om cu (sau de) nărăveală = om de înțeles, cu deprinderi bune, civilizat. Pleci adecă-n treabă bună și la om de nărăveală. conv. Lit. vi, 113. Oameni cu cinste și nărăveală. slavici, ap. tdrg. – pl.: nărăveli. – Nărăvi + suf. -eală.

Intrare: nărăveală
nărăveală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nărăveală
  • nărăveala
plural
  • nărăveli
  • nărăvelile
genitiv-dativ singular
  • nărăveli
  • nărăvelii
plural
  • nărăveli
  • nărăvelilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nărăveală, nărăvelisubstantiv feminin

  • 1. popular Nărav. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: nărav
  • chat_bubble regional Om cu (sau de) nărăveală = om cu care te poți împăca, te poți înțelege. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Nărăvi + -eală. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.