3 definiții pentru năsturare

Explicative DEX

năsturare sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~rări / E: năstura] (Rar) 1 Încheiere cu nasturi a unei haine. 2 Coasere a nasturilor pe o haină.

Arhaisme și regionalisme

năsturare, năsturări, s.f. (înv.) 1. încheiere a nasturilor. 2. coasere a nasturilor.

Tezaur

NĂSTURARE s. f. (Rar) Acțiunea de a năstura și rezultatul ei. Cf. pontbriant,d., lm.V. năstura.

Intrare: năsturare
năsturare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năsturare
  • năsturarea
plural
  • năsturări
  • năsturările
genitiv-dativ singular
  • năsturări
  • năsturării
plural
  • năsturări
  • năsturărilor
vocativ singular
plural