11 definiții pentru gâfâit

Explicative DEX

GÂFÂIT s. n. Faptul de a gâfâi; (zgomot caracteristic provocat de o) răsuflare deasă și grea; gâfâială. – V. gâfâi.

GÂFÂIT s. n. Faptul de a gâfâi; (zgomot caracteristic provocat de o) răsuflare deasă și grea; gâfâială. – V. gâfâi.

gâfâit sn [At: JIPESCU, ap. TDRG / V: (reg) ~fuit / P: ~fâ-it / Pl: ~uri / E: gâfâi] 1 Respirație deasă și grea cauzată de eforturi, de o boală Si: gâfâială (1), (rar) gâfâire (1) Cf gâfâi (1). 2 Zgomot caracteristic gâfâitului Si: gâfâială (2), (rar) gâfâire (2) Vz gâfâi (2). 3 (Îlav) Pe ~e, (reg) pe ~fuite Din greu și gâfâind (1).

gâfuit sn vz gâfâit

GÎFÎIA sf., GÎFÎIT, GÎFUIT sbst. Faptul de a gîfîi; răsuflare din greu: gîfîiala îl îneacă (CAR.); îi auzeam gîfîitul răsuflării (S.-ALD.); s’aude la marginea satului... gîfuitul flăcăilor (JIP.); : gîfîitul greu, puternic al mașinei (VLAH.).

GÎFÎIT s. n. Faptul de a gîfîi; gîfîială. Hoțul îmi era acum numai la trei stînjeni. Îi auzeam gîfîitul răsuflării. SANDU-ALDEA, U. P. 75. ◊ Fig. Ce curios răsună... gîfîitul greu, puternic al mașinii. VLAHUȚĂ, O. AL. II 33.

GÎFÎIT s. n. Faptul de a gîfii ; răsuflare grea și sacadată.

Ortografice DOOM

gâfâit s. n.

gâfâit s. n.

gâfâit s. n.

Sinonime

GÂFÂIT s. v. gâfâială.

GÎFÎIT s. gîfîială, pufăială, pufăire, pufăit, pufăitură. (~ cuiva după o fugă.)

Intrare: gâfâit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gâfâit
  • gâfâitul
  • gâfâitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • gâfâit
  • gâfâitului
plural
vocativ singular
plural
gâfuit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gâfâitsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a gâfâi; (zgomot caracteristic provocat de o) răsuflare deasă și grea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Hoțul îmi era acum numai la trei stînjeni. Îi auzeam gîfîitul răsuflării. SANDU-ALDEA, U. P. 75. DLRLC
    • format_quote figurat Ce curios răsună... gîfîitul greu, puternic al mașinii. VLAHUȚĂ, O. A. III 33. DLRLC
etimologie:
  • vezi gâfâi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.