6 definiții pentru ferfenițit (adj.)
Explicative DEX
FERFENIȚIT2, -Ă, ferfenițiți, -te, adj. (Pop. și fam.) Sfâșiat în bucăți, zdrențuit; ferfenițos. – V. ferfeniți.
FERFENIȚIT2, -Ă, ferfenițiți, -te, adj. (Pop. și fam.) Sfâșiat în bucăți, zdrențuit; ferfenițos. – V. ferfeniți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ferfenițit2, ~ă a [At: MARIAN, SE. 105 / V: ~țat / Pl: ~iți, ~e / E: ferfeniți] (D. articole vestimentare, materiale texile etc.) Sfâșiat în bucăți Si: zdrențuit, ferfenițos (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FERFENIȚIT, -Ă, ferfenițiți, -te, adj. (Mai ales despre obiecte de îmbrăcăminte) Sfîșiat în bucăți. Vă îmbrăca în gioarse ferfenițite. PAS, Z. I 190.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ferfenițat2, ~ă a vz ferfenițit2 corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
FERFENIȚIT adj. v. zdrențuit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FERFENIȚIT adj. hărtănit, rupt, sfîșiat, zdrențăros, zdrențuit, (pop. și fam.) ferfenițos. (O carte ~; o haină ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
ferfenițit, ferfenițităadjectiv
- 1. Sfâșiat în bucăți. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ferfenițos hărtănit rupt sfâșiat zdrențuit zdrențăros
- Vă îmbrăca în gioarse ferfenițite. PAS, Z. I 190. DLRLC
-
etimologie:
- ferfeniți DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.