17 definiții pentru dârdală
din care- explicative DEX (10)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (4)
Explicative DEX
DÂRDALĂ, dârdale, s. f. (Reg.) 1. Om flecar; p. ext. om de nimic. 2. Mârțoagă, gloabă, dârloagă. ◊ Expr. A ajunge slugă la dârdală = a ajunge slugă la dârloagă, v. dârloagă. – Dârd[âi] + suf. -eală.
dârdală sf [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 85 / V: (reg) dăr~, ~dea~, doa~, ~rgoa~ / Pl: ~le / E: dârd (âi) + -ală] (Reg) 1 Persoană care vorbește mult și fără rost. 2 (Pex) Om de nimic. 3 (Îe) A ajunge slugă la ~ A ajunge într-o stare de decădere Vz dârloagă (11). 4 (Pex) Obiect uzat, lipsit de orice valoare. 5 (Fig) Persoană în vârstă lipsită de putere. 6 (Rar) Femeie care nu toarce bine. 7 (Pan) Cal slab, bătrân și neputincios. 8 (Buc) Căruță proastă. 9 (Buc) Trăsură hodorogită. 10 (Prc) Sumă de bani plătită ca despăgubire pentru stricăciunea făcută de un cal într-o semănătură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DÂRDALĂ, dârdale, s. f. (Reg.) 1. Om flecar; p. ext. om de nimic. 2. Mârțoagă, gloabă, dârloagă. ◊ Expr. (Fam.) A ajunge slugă la dârdală = a ajunge slugă la dârloagă, v. dârloagă. – Dârd[âi] + suf. -ală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
dârdală m. Mold. 1. flecar, toacă-gura: obraznică dârdală AL.; 2. cal prost.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
dărdală sf vz dârdală
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dârdeală sf vz dârdală
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dârdoală sf vz dârdală
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dârgoală sf vz dârdală
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DÎRDALĂ, dîrdale, s. f. (Regional) 1. Persoană care vorbește mult și fără rost; flecar; p. ext. om de nimic. Căci nici noi sîntem nește dîrdale. BUDAI-DELEANU, Ț. 85. Ce dîrdală de om, vorbește gura fără el! Șez. XXIII 45. 2. Cal slab, bătrîn și neputincios; dîrloagă, mîrțoagă, gloabă. ◊ Expr. A ajunge slugă la dîrdală = a ajunge slugă la dîrloagă, v. dîrloagă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dîrdálă f., pl. e (d. dîrdîĭ). Mold. Fam. Persoană care tot dîrdîĭe (flecărește).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
dârdală (reg.) s. f., g.-d. art. dârdalei; pl. dârdale
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dârdală (reg.) s. f., g.-d. art. dârdalei; pl. dârdale
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dârdală s. f., g.-d. art. dârdalei; pl. dârdale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
DÂRDALĂ s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DÂRDALĂ s. v. amendă, gloabă, mârțoagă, penalitate, penalizare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dîrdală s., adj. v. CLĂNȚĂU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU. VORBĂ-LUNGĂ. VORBĂREȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dîrdală s. v. AMENDĂ. GLOABĂ. MÎRȚOAGĂ. PENALITATE. PENALIZARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
|  substantiv feminin (F1)   Surse flexiune: DOR  | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | 
 | 
 | 
| plural | 
 | 
 | |
| genitiv-dativ | singular | 
 | 
 | 
| plural | 
 | 
 | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
  dârdală, dârdalesubstantiv feminin  
 -  1. Om flecar. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: clănțău guraliv limbut palavragiu vorbăreț-  Căci nici noi sîntem nește dîrdale. BUDAI-DELEANU, Ț. 85. DLRLC
-  Ce dîrdală de om, vorbește gura fără el! Șez. XXIII 45. 2. DLRLC
 -  1.1. Om de nimic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
 
-  
-   
etimologie:
-  Dârd[âi] + -eală DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.