6 definiții pentru cârcâit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cârcâit1 sn [At: PĂSCULESCU, L. P. 224 / Pl: ~e, ~uri / E: cârcâi] 1-2 Cârcâire (1-2). 3 (Îe) ~e multe și ouă puține Multă vorbă și puțin folos.
cârcâit2, ~ă a [At: ZANNE, P. ap. DA ms / V: ~căit, ~căită / Pl: ~iți, ~e / E: cârcâi] 1-2 Care cârcâie (1, 4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CÂRCÂIT ~uri n. Sunet caracteristic pe care îl produc unele păsări (în special găinile). /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cârcăit1 sn vz cârcâit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cârcăit2, ~ă a vz cârcâit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CÎRCÎIT s. n. Cîrcîire. – V. cîrcîi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Intrare: cârcâit
cârcâit substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
cârcâit, cârcâiturisubstantiv neutru
- 1. Sunet caracteristic pe care îl produc unele păsări (în special găinile). DLRM NODEXsinonime: cârcâire
etimologie:
- cârcâi DLRM