cuprindere sf [At: DA / Pl: ~ri / E: cuprinde] 1 Stăpânire, prin manifestarea puterii și a voinței, a ceva sau a cuiva. 2 Apucare a ceva de jur împrejur cu mâinile sau cu brațele. 3 Îmbrățișare. 4 (Înv) Primire cu ospitalitate a cuiva. 5 (Înv) Unire într-un tot. 6 (Pop) Prindere a rădăcinilor plantelor. 7 Înconjurare a unei ființe cu scopul de a o prinde. 8 (Înv) Luare de prizonieri. 9 (Înv) Prindere. 10 (Înv) Ocupare a unui teritoriu, a unei cetăți. 11 (Înv) Închidere într-o parte a unui drum, a unei trecători. 12 Tăiere a drumului cuiva. 13 (Trs) Sechestrare. 14 Dominare a omului de către un anumit sentiment sau stare sufletească. 15 (Înv) Dobândire. 16 Atragere de partea sa a cuiva prin mită, farmec personal etc. 17 (Înv) încasare de bani. ^[1] 19 Îmbogățire. 20 Ajungere la ceva. 21 Auzire. 22 Vedere. 23 Înțelegere. 24 Calculare împreună a mai multor sume. 25 Considerare împreună a mai multor fapte, împrejurări etc. 26 Rezumare. 27 Învățare. 28 Acoperire a suprafeței exterioare a unui lucru cu un strat. 29 Învăluire de ceață, praf, noroi, foc, întuneric. 30 Potrivire a unei haine pe corpul cuiva. 31 Surprindere. 32 Acoperire a unei cheltuieli sau datorii. 33 (Înv) Ajungere la suma de... 34 Conținere. 35 Includere în mărimea pe care o reprezintă un număr. 36 Conținere într-o carte. 37 Descriere. 38 (Înv) Specificare într-un document. 39 Întindere a unei epoci pe o perioadă de... 40 Pătrundere a unei epoci pe o perioadă de... 41 Pătrundere a unei mișcări sociale sau de idei. 42 Atragere într-o mișcare socială.

CUPRINDERE. COPRINDERE sf. 1 Faptul de a cuprinde ¶ 2 Ocupare, cucerire ¶ 3 Conținut.

CUPRINDERE, cuprinderi, s. f. (Rar) Acțiunea de a cuprinde și rezultatul ei. 1. Încadrare, atragere într-o muncă, într-un domeniu de activitate. Partidul cere tuturor organizațiilor sale să lupte pentru larga cuprindere a membrilor de partid în diferite forme de învățămînt. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2702. 2. (Învechit) Conținut, cuprins (al unei opere). Am început a-i spune în scurt cuprinderea broșurii. NEGRUZZI, S. I 233. ♦ (Rar) Interior. În cuprinderea zidurilor înnegrite, prin găurile ferestrelor se vedea clocotul flăcărilor, cu răsuciri mînioase de scîntei. REBREANU, R. II 209. – Variantă (învechit) coprindere (BĂLCESCU, O. II 12) s. f.

cupríndere f. Acțiunea de a cuprinde. Ocupațiune militară, cucerire: cuprinderea Plevneĭ, a Budapesteĭ.

coprindere sf vz cuprindere

coprindere (cuprindere) f. fapta de a coprinde și efectul ei: 1. ocupațiune militară: coprinderea Rahovei; 2. conținut: coprinderea scrisorii.

cuprindere (desp. cu-prin-) s. f., g.-d. art. cuprinderii; pl. cuprinderi

cuprindere (cu-prin-) s. f., g.-d. art. cuprinderii; pl. cuprinderi

cuprindere s. f. (sil. -prin-), g.-d. art. cuprinderii; pl. cuprinderi

CUPRINDERE s. includere, înglobare. (~ unui element într-un ansamblu.)

CUPRINDERE s. v. conținut, corp, cotropire, cuprins, invadare, invazie, încălcare, întindere, întins, materie, năpădire, spațiu, suprafață, teritoriu.

cuprindere s. v. CONȚINUT. CORP. COTROPIRE. CUPRINS. INVADARE. INVAZIE. ÎNCĂLCARE. ÎNTINDERE. ÎNTINS. MATERIE. NĂPĂDIRE. SPAȚIU. SUPRAFAȚĂ. TERITORIU.

CUPRINDERE s. includere, înglobare. (~ unui element într-un ansamblu.)