opțiuni
  • info
9 definiții pentru buburuz

Explicative DEX

buburuz sm[1] [At: ȘEZ. II, 151/4 / V: ~rez / Pl: ~e / E: nct] (Reg) 1 Globuleț. 2 Fructul arinului Si: anină. 3 Con de brad.

  1. Genul nu concordă cu forma de plural buburuze. Și varianta buburez este trecută tot ca sm, deci e posibil ca pluralul să fie de fapt buburuzi. — cata

BUBURUZ sm., BUBURUZĂ (pl. -ze) sf. 1 Cocoloș, bobiță: făcea buburuzi de pîne și-i înșira regulat lîngă ceașcă (VLAH.) 2 🩺 Bubuliță, sgrăbunță 3 🌿= ANINĂ 4 = 🐙 BOUL-LUI-DUMNEZEU1.

BUBURUZ2, buburuze, s. n. Bobiță, ghemotoc sau cocoloș mic și rotund. (Fig.) Multe buburuze sînt pe boltă. BENIUC, V. 66. ◊ Expr. Un buburuz de om = om de statură foarte mică. Toți zmeii se minuna numai cum de se găsește o putere așa de mare într-un buburuz de om. SBIERA, P. 180.

BUBURUZ2, buburuze, s. n. Cocoloș mic și rotund; bobiță.

buburúz și -úț m., pl. ji, țĭ și buburuză, -úță, pl. e (cuv. reflex din răd. bubu- bobo-, ca și bubă, boboc ș.a. V. mămăruță). Mold. Trans. Bobiță, bubuliță, broboană, cocoloș (mugur, fruct, ca cel de anin ș.a.): în colțurile guriĭ rămăseseră doŭă buburuze de spumă (Rebr. 2, 64). Un frumos gîndăcel roș aprins (cu șapte puncte negre) care trăĭește pin viĭ și grădini, numit și gărgăriță, măriuță, bou luĭ Dumnezeŭ și vaca Domnuluĭ (coccinella). – Sînt și uniĭ negrĭ, maĭ micĭ, care aŭ 14 puncte galbene, ĭar alțiĭ galbenĭ cu puncte negre. V. răpede.

Ortografice DOOM

buburuz (cocoloș; gândăcel) (reg.) s. m., pl. buburuzi

!buburuz (cocoloș, gândăcel) (reg.) s. m., pl. buburuzi

buburuz (cocoloș) s. n./s. m., pl. buburuze/buburuzi

buburuz, -zi.

Intrare: buburuz
buburuz1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buburuz
  • buburuzul
  • buburuzu‑
plural
  • buburuzi
  • buburuzii
genitiv-dativ singular
  • buburuz
  • buburuzului
plural
  • buburuzi
  • buburuzilor
vocativ singular —
plural —
buburuz3 (pl. -ji) substantiv masculin
substantiv masculin (M10)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buburuz
  • buburuzul
  • buburuzu‑
plural
  • buburuji
  • buburujii
genitiv-dativ singular
  • buburuz
  • buburuzului
plural
  • buburuji
  • buburujilor
vocativ singular —
plural —
buburuz2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buburuz
  • buburuzul
  • buburuzu‑
plural
  • buburuze
  • buburuzele
genitiv-dativ singular
  • buburuz
  • buburuzului
plural
  • buburuze
  • buburuzelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buburuz, buburuzisubstantiv masculin

  • 1. Bobiță, ghemotoc sau cocoloș mic și rotund. MDA2 CADE DLRLC DLRM
    sinonime: bobiță cocoloș globuleț
    • format_quote figurat Multe buburuze sînt pe boltă. BENIUC, V. 66. DLRLC
    • format_quote Făcea buburuzi de pîne și-i înșira regulat lîngă ceașcă. (VLAH.) CADE
    • 1.1. Un buburuz de om = om de statură foarte mică. DLRLC
      • format_quote Toți zmeii se minuna numai cum de se găsește o putere așa de mare într-un buburuz de om. SBIERA, P. 180. DLRLC
  • 2. Bubuliță, zgrăbunță. CADE
    sinonime: bubuliță zgrăbunță
  • 3. Fructul arinului. MDA2 CADE
    sinonime: anină
  • 4. Con de brad. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „buburuz” (3 clipuri)
Clipul 1 / 3