BOTINĂ, botine, s. f. (Reg.) Gheată (de damă sau de copil) încheiată cu butoni sau cu elastic. ♦ Cizmuliță. – Din fr. bottine.

botină sf [At: PAMFILE, I. C. 350 / V: botin sn / Pl: ~ne, (îvp) ~ni / E: fr botine] (Reg) 1 Gheată (mai elegantă) pentru femei și copii. 2 Cizmă.

botină s.f. (reg.) Gheată înaltă (de damă sau de copil), încheiată cu butoni sau cu elastic; cizmuliță. Își duse botinele la dres (IBR.). • pl. -e. /<fr. bottine.

*BOTINĂ (pl. -ne) sf. 👞 Gheată (mai ales elegantă): bătînd nervos din vîrful botinei de lac (CAR.) [fr.].

BOTINĂ, botine, s. f. (Reg.) Gheată (de damă sau de copil). ♦ Cizmuliță. – Din fr. botine.

BOTINĂ, botine, s. f. (Mold.,) Gheată, cizmuliță,. ciuboțică. Și-a ridicat în sfîrșit dascălul privirile de pe vîrful botinelor. GALAN, Z. R. 249. Se vede c-ai zburat pe deasupra glodului de nu ți-ai feștelit... botinele, nici pantalonii. HOGAȘ, DR. II 122. El [o] privi... de la capul inundat în aur păn’la botinele micuțe. EMINESCU, N. 82.

BOTINĂ, botine, s. f. (Reg.) Gheată; cizmuliță. – Fr. bottine.

BOTINĂ s.f. Gheată încheiată cu butoni sau cu elastic. [< fr. bottine].

BOTINĂ s. f. 1. cizmuliță. 2. gheată înaltă încheiată cu butoni sau cu elastic. (< fr. bottine)

BOTINĂ ~e f. Gheată înaltă (pentru dame sau copii), ajustată pe picior. ~ cu șireturi. /<fr. bottine

botină f. Mold. gheată: botină de lac.

*botínă f., pl. e (fr. bottine, dim. d. botte, cĭobotă; rus. botinka). Est și nord. Gheată.

botină s. f., g.-d. art. botinei; pl. botine

botină s. f., g.-d. art. botinei; pl. botine

botină s. f., g.-d. art. botinei; pl. botine

botină (botine), s. f. – Gheată, cizmuliță. – Var. (rar) botincă. Fr. bottine. Var., din rus. botinka (Sanzewitsch 198).

BOTINĂ s. v. cizmuliță, gheată.

botină s. v. CIZMULIȚĂ. GHEATĂ.