opțiuni
  • info
27 de definiții pentru bojdire

Explicative DEX

BLEOJDI1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg. și fam.) A(-și) holba (ochii); a (se) zgâi. – Et. nec.

blejdi v vz bleojdi1

bleojdi1 vt(a) [At: CARAGIALE, S. 45 / V: bliaj~, blej~, bloi, boj~ / Pzi: ~desc / E: vsl блъшати] (Îvp; d. ochi) A holba.

bliajdi v vz bleojdi1

bloi v vz bleojdi1

bojdi v vz bleojdi

bleojdi1 vb. IV. tr., refl. (reg.; fam.) A(-și) holba (ochii), a (se) zgîi. Căscase gura și bleojdise ochii (ISP.). • prez. ind. -esc. /form. expr.; cf. boldi.

BLEJDI 👉 BLEOJDI1.

BLEOJDI1, BLEJDI (-desc) vb. tr. A holba ochii, a căsca ochii cu mirare, a se uita cu ochii sgîiți: împăratul bleojdi ochii la dînsa (ISP.).

BLEOJDI1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg. și fam.) A(-și) holba (ochii), a (se) zgâi. – Et. nec.

BLEJDI vb. IV v. bleojdi1.

BLEOJDI1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. (Cu complementul «ochii») A căsca, a zgîi, a holba, a boldi ochii. Căscase gura și bleojdise ochii la cele Ce spunea vînătorul. ISPIRESCU, L. 141. ◊ Refl. A se uita cu ochii căscați la ceva sau la cineva. Constandine, nu te bleojdi la mine. PAS, L. I 13. ◊ Pronunțat: bleoj-. – Variantă: blejdi (CARAGIALE, S. 45) vb. IV.

BLEOJDI1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) holba (ochii); a (se) zgîi. [Pr.: bleoj-]

A SE BLEOJDI se ~esc intranz. (despre ochi) A deschide larg (de spaimă, de nedumerire sau de mirare); a se holba; a se zgâi. /Orig. nec.

A BLEOJDI ~esc tranz. pop. (ochii) A face să se bleojdească. /Orig. nec.

blejdì v. V. bleojdì.

bleojdì (blejdì) v. a deschide tare ochii și a se uita cu o mirare stupidă. [Origină necunoscută].

bleojdésc (eo dift.) v. tr. (rudă cu bleștesc, pleoștesc). Holbez ochiĭ, privesc speriat orĭ mirat deschizînd ochiĭ: bețivu bleojdi ochiĭ.

Ortografice DOOM

bleojdi (a ~) (pop.) (desp. bleoj-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bleojdesc, 3 sg. bleojdește, imperf. 1 bleojdeam; conj. prez. 1 sg. să bleojdesc, 3 să bleojdească

bleojdi (a ~) (pop.) (bleoj-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bleojdesc, imperf. 3 sg. bleojdea; conj. prez. 3 să bleojdească

bleojdi (a se zgâi, a se pleoști) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bleojdesc, imperf. 3 sg. bleojdea; conj. prez. 3 sg. și pl. bleojdească

bleojdi (2 sil.)

bleojdesc, -deam 1 imp.

Argou

bleojdi, bleojdesc I v. t. 1. a lăsa să atârne în jos; a pleoști. II v. r. 1. a se holba. 2. a se blegi.

Sinonime

BLEOJDI vb. v. blegi, bulbuca, căsca, holba, mări, moleși, muia, umfla, zgâi.

bleojdi vb. v. BLEGI. BULBUCA. CĂSCA. HOLBA. MĂRI. MOLEȘI. MUIA. UMFLA. ZGÎI.

Antonime

A bleojdi ≠ a ciuli, a miji

Intrare: bojdire
bojdire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bojdire
  • bojdirea
plural
  • bojdiri
  • bojdirile
genitiv-dativ singular
  • bojdiri
  • bojdirii
plural
  • bojdiri
  • bojdirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bleojdi, bleojdescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv regional familiar A(-și) holba (ochii); a (se) zgâi. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
    sinonime: boldi căsca holba zgâi
    • format_quote Căscase gura și bleojdise ochii la cele ce spunea vînătorul. ISPIRESCU, L. 141. DLRLC
    • format_quote Constandine, nu te bleojdi la mine. PAS, L. I 13. DLRLC
    • format_quote Împăratul bleojdi ochii la dînsa. (ISP.) CADE
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.