3 definiții pentru bichirit
Explicative DEX
BICHIRI, bichiresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A face, a drege un lucru pe îndelete, migălind. – Et. nec.
Ortografice DOOM
bichiri vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bichiresc, imperf. 3 sg. bichirea; conj. prez. 3 sg. și pl. bichirească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
BICHIRI vb. v. migăli.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: bichirit
bichirit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bichiri, bichirescverb
- 1. A face, a drege un lucru pe îndelete, migălind; a se mocăi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Moș Nichifor stătuse în loc și nu știu ce bichirea și cisluia primprejurul căruței. CREANGĂ, P. 123. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.