2 definiții pentru beregăți
Explicative DEX
beregăți v [At: DA / Pzi: ~țesc / E: beregată + -i] A beregătui.
beregățésc v. tr. Fam. Rup beregata, gîtuĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: beregăți
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
beregăți, beregățescverb
- 1. Beregătui. MDA2sinonime: beregătui
etimologie:
- beregată + -i MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.