10 definiții pentru admonițiune
Explicative DEX
ADMONIȚIUNE, admonițiuni, s. f. 1. Cercetare făcută de judecător. 2. (Rar) Admonestare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. admonition, lat. admonitio, -onis.
ADMONIȚIUNE, admonițiuni, s. f. 1. Cercetare făcută de judecător. 2. (Rar) Admonestare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. admonition, lat. admonitio, -onis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
admonițiune sf [At: DN3 / P: ~ți-u~ / Pl: ~ni / E: fr admonition, lat admonitio] 1 (Jur) Cercetare făcută de un judecător. 2 Admonestare (4). corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ADMONIȚIUNE, *ADMONIȚIE sf. 1 ⚖️ Certare din partea judecătorului ¶ 2 Înștiințare făcută cuiva de a-și îndrepta purtarea, sfat dat cuiva de a lăsa calea greșită pe care a apucat [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ADMONIȚIUNE s.f. 1. Cercetare făcută de judecător. 2. (Rar) Admonestare. [Cf. lat. admonitio, fr. admonition].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ADMONIȚIUNE s. f. 1. cercetare făcută de judecător. 2. admonestare. (< fr. admonition, lat. admonitio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
admonițiune f. admonestare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*admonițiúne f. (lat. admonitio, -ónis, d. móneo, sfătuiesc). Mustrare. – Și -íție.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
admonițiune (rar) (desp. -ți-u-) s. f., g.-d. art. admonițiunii; pl. admonițiuni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
admonițiune (-ți-u-) s. f., g.-d. art. admonițiunii; pl. admonițiuni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
admonițiune s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. admonițiunii; pl. admonițiuni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ți-u-ne
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
admonițiune, admonițiunisubstantiv feminin
- 1. Cercetare făcută de judecător. DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
- 2. Admonestare. DEX '09 MDA2 DEX '98 DNsinonime: admonestare
etimologie:
- admonition DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
- admonitio, -onis DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.