Mestecăniș n. curmătură între valea Bistriței moldovenești și valea Moldovei în Bucovina.

mestecăniș s.n. (colect.; bot.) <rar> mestecănet, <reg.> mestecăniște, mestecărie, mesteciș. În mijlocul mestecănișului este o poiană.

mestecăniș, mestecănișuri, s.n. – Pădure de mesteceni. ♦ (top.) Mestecăniș, localitate în Maramureșul din dreapta Tisei (Filipașcu, 1940). – Din mesteacăn (< lat. mastichinus < mastihi „mastică”) + suf. -iș (DEX, MDA).