10 definiții pentru încurajare
Explicative DEX
ÎNCURAJARE, încurajări, s. f. Acțiunea de a încuraja și rezultatul ei; îmbărbătare; sprijinire, stimulare. – V. încuraja.
ÎNCURAJARE, încurajări, s. f. Acțiunea de a încuraja și rezultatul ei; îmbărbătare; sprijinire, stimulare. – V. încuraja.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de valeriu
 - acțiuni
 
încurajare sf [At: PANN, E. II 73/4 / V: (înv) ~corăj~ / Pl: ~jări / E: încuraja] 1 Îmbărbătare. 2 Sprijinire. 3 Stimulare. 4 (Irn) Favorizare. 5 (Irn) Protecție.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
ÎNCURAJARE, încurajări, s. f. Acțiunea de a încuraja și rezultatul ei; îmbărbătare, însuflețire, stimulare, sprijinire. În 1887, se votează legea pentru încurajarea industriei naționale. IST. R.P.R. 415. Mai tot într-același timp s-a format în București Societatea literară, al căreia scop nu avea nimic ascuns, ci era pur și simplu dezvoltarea și încurajarea literaturii naționale. GHICA, S. A. 149. Scopul este ca prin această încurajare să se îmbunătățească soiul hergheliilor. NEGRUZZI, S. I 36.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
ÎNCURAJARE s.f. Acțiunea de a încuraja. [< încuraja].
- sursa: DN (1986)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
încurajare s. f., g.-d. art. încurajării; pl. încurajări
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
încurajare s. f., g.-d. art. încurajării; pl. încurajări
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
încurajare s. f., g.-d. art. încurajării; pl. încurajări
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Sinonime
ÎNCURAJARE s. v. consolare.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
ÎNCURAJARE s. alinare, consolare, îmbărbătare, mîngîiere, (înv.) consolație, parigorie, (fig.) balsam, refugiu. (Și-a găsit ~ în muncă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Antonime
Încurajare ≠ descurajare
- sursa: Antonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
|    substantiv feminin (F113)    Surse flexiune: DOR    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
  încurajare, încurajărisubstantiv feminin  
 -  1. Acțiunea de a încuraja și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: consolare sprijinire stimulare îmbărbătare însuflețire antonime: descurajare
-  În 1887, se votează legea pentru încurajarea industriei naționale. IST. R.P.R. 415. DLRLC
 -  Mai tot într-același timp s-a format în București Societatea literară, al căreia scop nu avea nimic ascuns, ci era pur și simplu dezvoltarea și încurajarea literaturii naționale. GHICA, S. A. 149. DLRLC
 -  Scopul este ca prin această încurajare să se îmbunătățească soiul hergheliilor. NEGRUZZI, S. I 36. DLRLC
 
 -  
 
etimologie:
-  încuraja DEX '09 DEX '98 DN
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.