dexonline

info

2 intrări

10 definiții

Explicative DEX

îngenat, ~ă a vz îngemănat

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

ÎNGEMĂNAT, -Ă, îngemănați, -te, adj. Unit, îmbinat. – V. îngemăna.

îngemănat, ~ă a [At: DOSOFTEI, ap. TDRG / V: îngenat / Pl: ~ați, ~e / E: îngemăna] 1 Unit. 2 Împreunat². 3 Amestecat. 4 (D. crengile unui arbore) Care răsar și cresc din aceeași tulpină Si: (înv) îngemănărat. 5-6 (D. fructe, ramuri, copaci) Care cresc (laolaltă sau) lipite. 7 (Pop) Geamăn. 8 (D. drumuri) Bifurcat. 9 (Înv; d. copita unui animal) Despicată.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

îngena vit [At: CONV. LIT. XLIV, 396 / Pzi: îngen, ~nez / E: nct] (Reg) 1-2 A (se) încetini. 3-4 A(-și) micșora intensitatea. 5-6 A (se) mișca cu dificultate.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

ÎNGEMĂNAT, -Ă, îngemănați, -te, adj. (Mai ales poetic) Unit, împreunat, îmbinat. Acest vînt cîntă urechilor noastre ca de pe strune îngemănate. SADOVEANU, N. P. 220. Săbiile, îngemănate, le învălui singurel în sac. id. Z. C. 316. Ce minunat ar fi... dacă inima și creierul ar fi rămas împreună îngemănate, să nu facă niciodată inima ce nu vrea creierul și mai cu seamă creierul să nu facă ce sfîșie inima. REBREANU, P. S. 125.

ÎNGENA, îngenez, vb. I. Intranz. (Reg.) A deveni mai domol. – Lat. *ingenuare (< genu).

sursa: DLRM (1958)
adăugată de lgall
acțiuni
- link permalink

Etimologice

îngena (îngen, îngenat), vb. – A slăbi, a domoli, a reduce viteza. Origine necunoscută. După Bogrea, Dacor., III, 723, din lat. *ingenuāre „a îngenunchia”, explicație incertă din punct de vedere semantic și fonetic (cf. DAR). Cuvînt rar, în Olt. și Munt.

Sinonime

ÎNGEMĂNAT adj. 1. v. unit. (Elemente ~ ale unui tot.) 2. împerecheat, (livr.) geminat. (Flori ~.)

ÎNGEMĂNAT adj. 1. îmbinat, împreunat, reunit, unit. (Elemente ~ ale unui tot.) 2. împerecheat, (livr.) geminat. (Flori ~.)

Arhaisme și regionalisme

îngena, îngenez, vb. I (reg.) a micșora viteza, a încetini.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: îngemănat

îngemănat adjectiv

adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR		masculin		feminin
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	îngemănat ‑ngemănat	îngemănatul îngemănatu‑ ‑ngemănatul ‑ngemănatu‑	îngemănată ‑ngemănată	îngemănata ‑ngemănata
nominativ-acuzativ	plural	îngemănați ‑ngemănați	îngemănații ‑ngemănații	îngemănate ‑ngemănate	îngemănatele ‑ngemănatele
genitiv-dativ	singular	îngemănat ‑ngemănat	îngemănatului ‑ngemănatului	îngemănate ‑ngemănate	îngemănatei ‑ngemănatei
genitiv-dativ	plural	îngemănați ‑ngemănați	îngemănaților ‑ngemănaților	îngemănate ‑ngemănate	îngemănatelor ‑ngemănatelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

îngenat

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

arată variantele

Intrare: îngena

îngena¹ (1 -nez) verb grupa I conjugarea a II-a intranzitiv

verb (V201) Surse flexiune: DLRM		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) îngena ‑ngena	îngenare ‑ngenare	îngenat ‑ngenat îngenatu‑ ‑ngenatu‑	îngenând ‑ngenând îngenându‑ ‑ngenându‑	singular	plural
		(a) îngena ‑ngena	îngenare ‑ngenare	îngenat ‑ngenat îngenatu‑ ‑ngenatu‑	îngenând ‑ngenând îngenându‑ ‑ngenându‑	îngenează ‑ngenează	îngenați ‑ngenați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	îngenez ‑ngenez	(să) îngenez ‑ngenez	îngenam ‑ngenam	îngenai ‑ngenai	îngenasem ‑ngenasem
	a II-a (tu)	îngenezi ‑ngenezi	(să) îngenezi ‑ngenezi	îngenai ‑ngenai	îngenași ‑ngenași	îngenaseși ‑ngenaseși
	a III-a (el, ea)	îngenează ‑ngenează	(să) îngeneze ‑ngeneze	îngena ‑ngena	îngenă ‑ngenă	îngenase ‑ngenase
plural	I (noi)	îngenăm ‑ngenăm	(să) îngenăm ‑ngenăm	îngenam ‑ngenam	îngenarăm ‑ngenarăm	îngenaserăm ‑ngenaserăm îngenasem ‑ngenasem
	a II-a (voi)	îngenați ‑ngenați	(să) îngenați ‑ngenați	îngenați ‑ngenați	îngenarăți ‑ngenarăți	îngenaserăți ‑ngenaserăți îngenaseți ‑ngenaseți
	a III-a (ei, ele)	îngenează ‑ngenează	(să) îngeneze ‑ngeneze	îngenau ‑ngenau	îngenară ‑ngenară	îngenaseră ‑ngenaseră

îngena² (1 -n) verb grupa I conjugarea I intranzitiv

verb (V1)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) îngena ‑ngena	îngenare ‑ngenare	îngenat ‑ngenat îngenatu‑ ‑ngenatu‑	îngenând ‑ngenând îngenându‑ ‑ngenându‑	singular	plural
		(a) îngena ‑ngena	îngenare ‑ngenare	îngenat ‑ngenat îngenatu‑ ‑ngenatu‑	îngenând ‑ngenând îngenându‑ ‑ngenându‑	îngenă ‑ngenă	îngenați ‑ngenați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	îngen ‑ngen	(să) îngen ‑ngen	îngenam ‑ngenam	îngenai ‑ngenai	îngenasem ‑ngenasem
	a II-a (tu)	îngeni ‑ngeni	(să) îngeni ‑ngeni	îngenai ‑ngenai	îngenași ‑ngenași	îngenaseși ‑ngenaseși
	a III-a (el, ea)	îngenă ‑ngenă	(să) îngene ‑ngene	îngena ‑ngena	îngenă ‑ngenă	îngenase ‑ngenase
plural	I (noi)	îngenăm ‑ngenăm	(să) îngenăm ‑ngenăm	îngenam ‑ngenam	îngenarăm ‑ngenarăm	îngenaserăm ‑ngenaserăm îngenasem ‑ngenasem
	a II-a (voi)	îngenați ‑ngenați	(să) îngenați ‑ngenați	îngenați ‑ngenați	îngenarăți ‑ngenarăți	îngenaserăți ‑ngenaserăți îngenaseți ‑ngenaseți
	a III-a (ei, ele)	îngenă ‑ngenă	(să) îngene ‑ngene	îngenau ‑ngenau	îngenară ‑ngenară	îngenaseră ‑ngenaseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

îngemănat, îngemănatăadjectiv

1. Unit, îmbinat, împreunat. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: unit îmbinat împreunat
- format_quote Acest vînt cîntă urechilor noastre ca de pe strune îngemănate. SADOVEANU, N. P. 220. DLRLC
- format_quote Săbiile, îngemănate, le învălui singurel în sac. SADOVEANU, Z. C. 316. DLRLC
- format_quote Ce minunat ar fi... dacă inima și creierul ar fi rămas împreună îngemănate, să nu facă niciodată inima ce nu vrea creierul și mai cu seamă creierul să nu facă ce sfîșie inima. REBREANU, P. S. 125. DLRLC

etimologie:

vezi îngemăna DEX '09 DEX '98

îngena, îngenezverb

1. regional A deveni mai domol. DLRM

etimologie:

limba latină *ingenuare (din genu). DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.