ÎNDRĂZNI (-nesc) vb. tr. și intr. A întreprinde ceva fără a se teme de primejdie, etc., a cuteza, a nu se sfii; a avea curajul (de a face ceva): n’or mai ~ dușmanii în vecii vecilor a se lega de Români (CRG.); nimenea den părinți să nu îndrăznească... să oprească feciorii lor carii vor să se facă călugări (PRV.-MB.) [vsl. drŭznati].