Forma recrutațiune este o variantă a lui recrutație.
7 definiții pentru recrutație
Explicative DEX
recrutație sf [At: CR (1833), 951/43 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: recruta + -(a)ție] (Înv) 1 Recrutare (1). 2 Rechiziție (1).
RECRUTAȚIE, recrutații, s. f. (Învechit) Recrutare. ♦ Rechiziție. Casele dorobanților se scutesc de capitație și de recrutație. BĂLCESCU, O. I. 37. – Variantă: recrutațiune (HASDEU, I. V. 131) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RECRUTAȚIE, recrutații, s. f. (Înv.) Recrutare. ♦ Rechiziție.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
recrutațiune sf vz recrutație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RECRUTAȚIUNE s. f. v. recrutație.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
RECRUTAȚIE s. v. rechiziție, recrutare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
recrutație s. v. RECHIZIȚIE. RECRUTARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: recrutație
recrutație substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
recrutațiune substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
recrutație, recrutațiisubstantiv feminin
- 1. Recrutare. DLRLCsinonime: recrutare
- 1.1. Rechiziție. DLRLCsinonime: rechiziție
- Casele dorobanților se scutesc de capitație și de recrutație. BĂLCESCU, O. I. 37. DLRLC
-
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.