preparat², ~ă a [At: CR (1848), 2¹/48 / Pl: ~ați, ~e / E: prepara] 1 (D. mâncăruri, băuturi etc.) Prelucrat prin fierbere, prăjire, fermentare etc., în vederea consumării Si: gătit, pregătit² (1). 2 Creat din timp în vederea unei acțiuni sau a unei prelucrări ulterioare Si: pregătit² (1). 3 (Rar; d. oameni) Instruit. 4 (Rar; d. oameni) Meditat. 5 (Rar) Competent.

preparat¹ sn [At: AR (1829), 134¹/17 / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: prepara] 1-3 (Rar) Preparare (1-3). 4-7 Produs rezultat printr-o operație de preparare (1-2, 7-8) Si: (rar) preparație (5-8). 8 (Spc) Produs alimentar.

PREPARAT, preparate, s. n. Faptul de a (se) prepara, preparare; (concretizat) produs rezultat dintr-o operație de preparare. Acțiunea preparatelor pe care le întrebuințăm în terapeutică depinde de felul plantei, de tehnica extracției și de prelucrarea ulterioară. DANIELOPOLU, F. N. II 21.

PREPARAT s.n. Faptul de a (se) prepara; (concr.) produs al unei preparații. [< germ. Präparat].

PREPARAT s. n. 1. faptul de a (se) prepara. 2. produs alimentar industrial preparat. (< germ. Präparat)

PREPARAT ~e n. Produs (chimic, farmaceutic, alimentar) obținut printr-o operație de preparare. /v. a prepara

PREPARA, prepar, vb. I. 1. Tranz. A pregăti din timp ceva, a face ca ceva să fie gata (în vederea unei acțiuni sau a unei prelucrări ulterioare). ♦ Refl. A fi pe punctul de a..., a fi gata să... 2. Tranz. și refl. A (se) pregăti în vederea unui examen, a unei activități; a învăța temeinic. 3. Tranz. A preveni pe cineva asupra unui eveniment, a anunța pe ocolite, cu menajamente. 4. Tranz. A găti (mâncare). – Din fr. préparer, lat. praeparare.

prepara [At: HELIADE, D. J. 142/26 / Pzi: prepar, (înv) ~rez / E: fr préparer] 1-2 vtr (C. i. mâncăruri, băuturi etc.) A (se) prelucra prin fierbere, prăjire, fermentare etc., în vederea consumării Si: a găti, a pregăti (10), (îvr) a preface (7). 3 vt A pregăti din timp ceva. 4 vt A face ca ceva să fie gata, în vederea unei acțiuni sau a unei prelucrări ulterioare Si: a pregăti (1), (înv) a orândui. 5 vr A fi pe punctul de a... Si: a se pregăti (4). 6 vt A preveni pe cineva asupra unui eveniment. 7-8 vtr A (se) pregăti în vederea unui examen, a unei activități Si: a (se) instrui. 9 vt (Spc) A medita. 10 vt (C. i. lecții, obiecte de studiu etc.) A învăța temeinic. 11 vt (C. i. materii prime, produse etc.) A efectua operațiile tehnologice necesare pentru a obține un produs nou sau pentru a îmbunătăți calitatea unui material. 12 vt (Spc) A fabrica produse chimice sau farmaceutice prin combinare de diverse substanțe sau prin macerare. 13 vt (Rar; c. i. animale) A împăia.

PREPARA, prepar, vb. I. 1. Tranz. A pregăti din timp ceva, a face ca ceva să fie gata (în vederea unei acțiuni sau a unei prelucrări ulterioare). ♦ Refl. A fi pe punctul de a..., a fi gata să... 2. Tranz. și refl. A (se) pregăti în vederea unui examen, a unei activități; a învăța temeinic. 3. Tranz. A preveni pe cineva asupra unui eveniment, a anunța pe ocolite, cu menajamente. 4. Tranz. A găti (o mâncare). – Din fr. préparer, lat. praeparare.

PREPARA, prepar, vb. I. Tranz. 1. A pregăti cele necesare în vederea unei acțiuni, a aranja de mai înainte. Prepară tot ce trebuie pentru călătorie. ◊ Absol. Am chemat servitoarea, spunînd să prepare de ceai. CAMIL PETRESCU, P. 14. 2. (Rar) A pregăti pe cel care urmează să primească o veste neplăcută. Am preparat-o și o preparăm noi mereu, așa ca aflarea nenorocirii să nu-i poată face zguduire. CARAGIALE, O. VII 28. 3. A efectua operațiile tehnologice necesare pentru a obține un produs nou din unul ori mai multe materiale sau pentru a îmbunătăți calitatea unui material care urmează să fie supus altor operații. Prepară acid sulfuric. ♦ (Cu privire la alimente) A pregăti; a găti. Bucate preparate, șofranate, Pentru dumneavoastră gătate. SEVASTOS, N. 284. 4. A pregăti o lucrare care cere un efort intelectual, studii, învățătură; p. ext. (în limbajul școlarilor) a studia o scriere, un autor. Prepară o conferință. Prepară lecțiile pentru a doua zi. ▭ Ce autor ați preparat dumneavoastră la limba latină, domnule? l-a întrebat cu politeță exagerată domnul președinte. SADOVEANU, E. 163. ♦ Refl. A studia, a se pregăti în vederea unui examen. Domnițian da examen de gradul întîi și-și făcuse un prieten – tot telegrafist... Se preparau împreună. BASSARABESCU, V. 10. Rămăsese în școală, să se prepare de examenele apropiate. CARAGIALE, O. I 296. ♦ A pregăti pe cineva în vederea unui examen; a medita, a da lecții. Prepară pe alții. E sărac și își ajută frații mai mici. C. PETRESCU C. V. 98.

PREPARA vb. I. tr., refl. A (se) pregăti. [P.i. prepar. / < fr. préparer, cf. lat. praeparare].

PREPARA vb. tr., refl. a (se) pregăti. (< fr. préparer, lat. praeparare)

A SE PREPARA mă prepar intranz. A pregăti în vederea unui examena, unei activități. /<fr. préparer, lat. praeparare

A PREPARA prepar tranz. 1) A face să fie gata; a găti; a pregăti. 2) chim. (substanțe noi) A obține pe cale experimentală. 3) A face printr-o operație culinară (fierbere, coacere, prăjire etc.); a pregăti; a găti. 3) (persoane) A preveni asupra unui eveniment; a anunța pe ocolite. 4) A face să se prepare. /<fr. préparer, lat. praeparare

preparà v. 1. a aranja dinainte: a prepara o masă; 2. a dispune: a prepara spiritele; 3. a studia, a medita: a prepara un discurs.

*prepár, a -á v. tr. (lat. práeparo, -áre. V. a- și cum-păr, compar, parez). Pregătesc, aranjez din ainte: a prepara un prînz, o surpriză. Uneltesc: a prepara o cursă cuĭva. Meditez, fac: a prepara o surpriză, un discurs. Studiez, învăț: a prepara un examin. Predispun: a prepara spiritele. V. refl. Mă prepar de războĭ, de examin.

preparat s. n., pl. preparate

preparat s. n., pl. preparate

preparat s. n., pl. preparate

prepara (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. prepar, 3 prepară; conj. prez. 1 sg. să prepar, 3 să prepare

prepara (a ~) vb., ind. prez. 3 prepară

prepara vb., ind. prez. 1 sg. prepar, 3 sg. și pl. prepară

PREPARAT adj. v. gătit.

PREPARAT adj. v. bun, capabil, competent, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, pregătit, priceput, valoros, versat, vrednic.

PREPARAT s. 1. v. pregătire. 2. v. gătit. 3. produs, sortiment, (înv.) preparație. (~ culinar.)

PREPARAT s. 1. aranjare, pregătire, preparare, (rar) preparație. (~ celor necesare la drum.) 2. facere, făcut, gătire, gătit, pregătire, pregătit, preparare. (~ mîncării.) 3. produs, sortiment, (înv.) preparație. (~ culinar.)

PREPARAT adj. gătit, pregătit, (înv.) prefăcut. (Mîncare ~.)

preparat adj. v. BUN. CAPABIL. COMPETENT. DESTOINIC. DOTAT. EXPERIMENTAT. ÎNCERCAT. ÎNZESTRAT. PREGĂTIT. PRICEPUT. VALOROS. VERSAT. VREDNIC.

PREPARA vb. v. împăia.

PREPARA vb. 1. v. pregăti. 2. a aranja, a pregăti. (~ cele necesare pentru drum.) 3. a (se) pregăti, (înv. și reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 4. v. găti. 5. v. învăța. 6. v. medita. 7. a se pregăti. (Tocmai se ~ să ia cuvântul.)

prepara vb. v. ÎMPĂIA.

PREPARA vb. 1. a (se) pregăti, (pop.) a (se) găti, (înv.) a (se) gotovi. (Se ~ de drum.) 2. a aranja, a pregăti. (~ cele necesare pentru drum.) 3. a (se) pregăti, (înv. și reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 4. a face, a găti, a pregăti, (înv. și pop.) a preface, (Transilv. si Ban.) a păzi, (Transilv.) a socăci. (~ mîncarea.) 5. a învăța, a se pregăti, a studia. (S-a ~ serios pentru examene.) 6. a medita, a pregăti. (Îl ~ la fizică de două ori pe săptămînă.) 7. a se pregăti. (Tocmai se ~ să ia cuvîntul.)

prepara (prepar, preparat), vb. – A pregăti. Fr. préparer. – Der. preparandie, s. f. (Trans., școală normală), din lat. praeparanda; preparandist, s. f. (elev al unei școli normale); preparativ, adj. (preparator); preparative, s. f. pl. (preliminarii, acțiuni pregătitoare), din fr. préparatif; preparator, adj. (care prepară; asistent; profesor particular); preparați(un)e, s. f., din fr.

pian preparat, pian* căruia i se modifică sonoritatea prin introducerea de obiecte diferite (foi, plăcuțe etc.) din materiale deosebite (plastic, hârtie, gumă, metale, pânză etc.) între corzile instr., fie pe toată întinderea claviaturii*, fie numai în perimetrul unor registre (1) sau sunete, pe care autorul le dorește cu timbraje neobișnuite. Un astfel de pian, care a fost pregătit, „preparat”, dinainte, spre a introduce efecte noi de timbru, a fost denumit p. Inventatorul acestei practici este John Cage (1938).