Definiția cu ID-ul 1384506:
Tezaur
OCHENlȚĂ s. f. (Iht ; regional) 1. Diminutiv al lui ocheană (I 1). cf. ANTIPA, f. I,177, 181, atila, p. 330. Aici prinzi zece ori douăzeci de ochenițe. sadoveanu, o. ix, 376, cf. xvii, 420, h i 35. 2. Boarță (Rhodeus sericeus). băcescu, p. 64. – pl.: ochenițe. – Ocheană + suf. -iță.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Ilie Stefanut Cosmin
- acțiuni