3 intrări
14 definiții
- explicative DEX (5)
- ortografice DOOM (3)
- arhaisme și regionalisme (3)
- tezaur (3)
Explicative DEX
năsturare sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~rări / E: năstura] (Rar) 1 Încheiere cu nasturi a unei haine. 2 Coasere a nasturilor pe o haină.
NĂSTURAR, năsturari, s. m. (Rar) Persoană care face sau vinde nasturi. – Nasture + suf. -ar.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NĂSTURAR, năsturari, s. m. (Rar) Persoană care face sau vinde nasturi. – Nasture + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
năstura vt [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~rez / E: nasture] (Rar) 1 A încheia cu nasturi o haină. 2 A coase nasturi la o haină.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
năsturar sm [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~i / E: nasture + -ar] 1-2 Persoană care (confecționează sau) vinde nasturi (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂSTURAR, năsturari, s. m. Fabricant sau vînzător de nasturi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
năsturar (rar) s. m., pl. năsturari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
năsturar (rar) s. m., pl. năsturari
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
năsturar s. m., pl. năsturari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
năsturare, năsturări, s.f. (înv.) 1. încheiere a nasturilor. 2. coasere a nasturilor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
năstura, năsturez, vb. I (înv.) 1. a încheia o haină cu nasturi. 2. a pune, a coase nasturi la o haină.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
năsturár, năsturari, s.m. Fabricant sau vânzător de nasturi: „În 1820, în Baia Mare erau atestați 3 năsturari” (Monografia, 1972: 339). – Din nasture + suf. -ar (DEX).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Tezaur
NĂSTURARE s. f. (Rar) Acțiunea de a năstura și rezultatul ei. Cf. pontbriant,d., lm. – V. năstura.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de dianartemis
- acțiuni
NĂSTURA vb. I. Tranz. (Rar) 1. (Complementul indică veșminte) A încheia cu nasturi. Cf. pontbriant, d., lm. 2. (Complementul indică nasturi) A pune, a coase (la un veșmînt). Cf. lm. – Prez. ind.: năsturez. – V. nasture.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de dianartemis
- acțiuni
NĂSTURAR s. m. Persoană care face sau vinde nasturi (1). Cf. pontbriant, d., lm, ddrf, barcianu, alexi, w., nom. prof. 46. – Pl. : năsturari. – Nasture + suf. -ar.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de dianartemis
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
năsturar, năsturarisubstantiv masculin
- 1. Persoană care face sau vinde nasturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Nasture + -ar. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.