minge s.f. (sport) 1 <fam.> balon¹, <reg.> cotcă, hapuc, loptă, pilă¹, pulmă, surducă, <jar.> beș, <arg.> bășică. I-a cumpărat fiului său o minge de baschet din piele. Are nevoie de un nou set de mingi pentru tenis. 2 (la volei, handbal, tenis de câmp sau de masă) minge dublă = dublă (v. dublu). Mingea dublă este o mișcare neregulamentară, care, în volei sau handbal, constă în lovirea mingii de două ori consecutiv de către același jucător, iar, în tenisul de câmp sau de masă, în lovirea de două a terenului sau a mesei. 3 (în tenis, în volei) minge de meci = mecibol. Mingea de meci este mingea servită în finalul meciului, care poate decide câștigătorul.