5 definiții pentru marinim

Explicative DEX

marinim, ~ă a [At: AR (1829), 781 /10 / Pl: ~i, ~e / E: mare1 + inimă] (Înv) Mărinimos.

Sinonime

MARINIM adj. v. culant, darnic, generos, mărinimos.

marinim, -ă adj. (înv.; despre oameni) v. Culant. Darnic. Galant. Generos. Mărinimos. Milostiv.

marinim adj. v. CULANT. DARNIC. GENEROS. MĂRINIMOS.

Tezaur

MARINÍM, -Ă adj. (Învechit) Mărinimos. Binevoiește, marinime împărate, de a da uitărei o întîmplare ce s-au simțit nu cu mai puțină durere în Persia. AR (1829), 781/10. Sufletul lui cel marinim nu putea decît a fi pătruns de groază, ib. 781/50, cf. 1272/23. Însă secolii văzură sufletele marinime, Geniul și frumusețea și virtuțile sublime. HELIADE, O. I, 293. - Pl.: marinimi, -e.Mare1 + inimă, după lat. magnanimus, fr. magnanime.

Intrare: marinim
marinim adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marinim
  • marinimul
  • marinimu‑
  • marini
  • marinima
plural
  • marinimi
  • marinimii
  • marinime
  • marinimele
genitiv-dativ singular
  • marinim
  • marinimului
  • marinime
  • marinimei
plural
  • marinimi
  • marinimilor
  • marinime
  • marinimelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)