Definiția cu ID-ul 917168:
Explicative DEX
LEICUȚĂ2, leicuțe, s. f. (Regional) Diminutiv al lui leică2; pîlnie mică. Oi face gura leicuță, Pîntecele balercuță (zice cel ce se pregătește să bea mult). SEVASTOS, N. 141. – Pronunțat: lei-.
LEICUȚĂ2, leicuțe, s. f. (Regional) Diminutiv al lui leică2; pîlnie mică. Oi face gura leicuță, Pîntecele balercuță (zice cel ce se pregătește să bea mult). SEVASTOS, N. 141. – Pronunțat: lei-.