HĂȚIȘ (pl.-ișuri) sn. 1 🌳 Tufiș de mărăcini, desiș; luncă mică deasă și mărăcinoasă: printr’acel ~ felurit de arbori ce se ’ndeasă și se ’mpletecesc (ODOB.); li se urîse a mai mînea seara prin scorburi și prin ~uri (ISP.); ați umblat o jumătate de zi prin crîngurl, prin ~uri (BR.-VN.) ¶ 2 Trans. (PĂC.) (VIC.) Potecă prin pădurile de munte [comp. HĂȚAG, HĂȚAȘ].