Definiția cu ID-ul 1386527:

Explicative DEX

HURDUITU (pl. -turi) sf. Mold. Băn. Trans. Huruitură; zîngănit: cum auzi hurduitura, hop ! iute sări ... și se duse după apă la fîntînă (RET.); acele hurduituri și sunete ce făceau buțile prăvălindu-se (CANT.) [hurdui].