FOND, fonduri, s. n. I. 1. (În corelație cu formă) Conținut. ♦ Fond principal de cuvinte = partea esențială a vocabularului unei limbi, caracterizată prin-o stabilitate mare, cuprinzînd toate cuvintele radicale și constituind baza pentru formarea de cuvinte noi. ♦ Loc. adv. În fond = în realitate, de fapt. 2. Totalitatea trăsăturilor esențiale ale caracterului unei persoane (sub aspectul lor pozitiv). 3. Culoare de bază, cîmp al unui tablou, al unei țesături etc. pe care se conturează desenele, figurile etc. ♦ Ansamblul desenelor sau ornamentelelor care se imprimează cu o culoare mată pe suprafața hîrtiei folosită la tipărirea acțiunilor și a altor hîrtii de valoare. 4. (Sport; în expr.) Cursă de fond = cursă pe distanță lungă. II. 1. Valoare materială reprezentată prin bani sau prin alte bunuri economice acumulate sau rezervate în vederea unui anumit scop. ♦ Expr. (Fam.) A fi în fonduri = a avea bani de cheltuială. 2. Totalitatea bunurilor sau a valorilor de bază dintr-un domeniu al culturii. Fond de cărți – (I) Fr. fond, (II) fr. fonds.