FLUIER, fluiere, s. n. 1. Instrument muzical popular de suflat, alcătuit dintr-un tub subțire de lemn prevăzut cu găuri. 2. Instrument mic, mai ales de metal, cu care se fluieră. 3. (Tehn.) Dispozitiv cu ajutorul căruia se pot emite diferite sunete, făcînd să treacă prin el un curent de gaze sau de aburi; se întrebuințează mai ales pentru semnalizare. 4. Șuieratură, fluierătură. 5. Cel mai mare dintre cele două oase de la piciorul omului sau al animalelor, care unește genunchiul cu glezna. – Comp. alb. floere.