fliar, ~ă sf, a vz flear

flear, ~ă [At: VÎRCOL, V. 93 / V: fliar / Pl: ~i, ~e / E: nct] 1 a (Olt) Vorbăreț. 2 a (Olt) Flecar. 3 a (Olt) Cinstit. 4 a (Olt) Glumeț. 5 sf Femeie intrigantă.

❍FLEAR adj. Olten. CIAUȘ. 1 Vorbăreț, flecar ¶ 2 Glumeț VÎRC. [comp. FLEAURĂ].

❍FLEARĂ sf. Trans. PȘC. Gură rea [comp. FLEAR].

FLEURĂ, FLEAURĂ sf. iron. Trans. BUD. PAP. 1 Gură, bot: tacă-ți fleura! ¶ 2 Gură spartă, gură flecară [comp. FLEAR(Ă) și rut. fljávora „femeie care spune vorbe necuviincioase”].