Five o’clock (engl.) – Traduse literal, aceste cuvinte înseamnă ora cinci dar, ca expresie, desemnează acele ceaiuri pe care burghezia le organiza în cerc intim, acasă, într-o zi fixă din săptămînă; se serveau gustări și se obișnuiau cancanuri și jocuri. Poeții Anghel și Iosif au încondeiat virulent aceste moravuri într-o poezie intitulată Five o’clock, din care extragem strofa:
„Se fac grupări aparte, dar flirtul între tineri
E-același pretutindeni, atît că-și schimbă locul.
Primește-o doamnă miercuri și altă doamnă vineri:
Căci care dintre doamne nu-și are five o’clock-ul?!”
O schiță satirică a lui Caragiale la adresa acestor moravuri, poartă de asemenea titlul Five o’clock. Interesant este însă că expresia – deși în engleză – nu e folosită de englezi, fiindcă ei nu obișnuiesc să bea ceaiul la ora 5.